În urma izbucnirii războiului din Iran pe 28 februarie, livrările de petrol prin Strâmtoarea Ormuz au fost drastic afectate. Conform Agenției Internaționale pentru Energie, această situație a generat cea mai mare perturbare a pieței petrolului din întreaga istorie. Criza a determinat liderii europeni să reevalueze dependența de combustibilii fosili importați și să caute alternative produse pe plan intern, așa cum indică și un articol publicat de Euronews.
În acest context, pe lângă energiile regenerabile și energia nucleară tradițională, un interes tot mai mare se îndreaptă spre energia obținută prin fuziune nucleară.
Ce este energia de fuziune?
Energia nucleară poate fi generată prin două procese principale: fisiunea nucleară și fuziunea nucleară. Fisiunea, tehnologia utilizată în centralele nucleare actuale, implică divizarea nucleului unui atom greu. Spre deosebire de aceasta, fuziunea funcționează prin unirea nucleelor unor atomi ușori, generând astfel energie. Conform Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, fuziunea ar putea produce de patru ori mai multă energie per kilogram de combustibil comparativ cu fisiunea și de aproape patru milioane de ori mai mult decât arderea petrolului sau a cărbunelui. Un alt aspect pozitiv al fuziunii este că nu generează emisii de CO₂ și nu produce deșeuri radioactive de lungă durată.
Proxima Fusion și tehnologia stellarator
Unul dintre startup-urile europene care își concentrează eforturile pe dezvoltarea acestei tehnologii este Proxima Fusion, o companie germană fondată în 2023, desprinsă din Institutul Max Planck pentru Fizica Plasmei. Aceasta dezvoltă reactoare de fuziune bazate pe tehnologia numită „stellarator”. În timp ce majoritatea proiectelor de fuziune din lume se bazează pe reactoare de tip tokamak, ambele tipuri de reactoare au formă toroidală și folosesc câmpuri magnetice pentru a controla plasma la temperaturi extrem de ridicate. Diferența majoră constă în modul în care plasma este stabilizată în interiorul reactorului; stellaratoarele sunt considerate mai dificile de proiectat și construit, dar pot funcționa continuu și oferă o stabilitate superioară a plasmei.
Proxima Fusion lucrează în prezent la un dispozitiv experimental denumit Alpha, care va evalua capacitatea reactorului de a produce suficientă energie pentru a menține reacția de fuziune. Compania își propune ca Alpha să devină operațional la începutul anilor 2030, iar ulterior, proiectul Stellaris ar putea deveni prima centrală comercială de fuziune din lume. Aceasta urmează să fie construită pe amplasamentul fostei centrale nucleare de fisiune de la Gundremmingen, în Germania.
Germania investește miliarde în fuziunea nucleară
După ce Germania a renunțat complet la energia nucleară de fisiune în aprilie 2023, guvernul german își propune acum să accelereze dezvoltarea tehnologiilor de fuziune nucleară. În 2025, cabinetul cancelarului Friedrich Merz a prezentat un plan prin care Germania va investi peste două miliarde de euro până în 2029 pentru promovarea acestei tehnologii. Susținătorii proiectului consideră că fuziunea ar putea reprezenta o oportunitate economică semnificativă pentru Europa, în special în contextul în care continentul dispune de resurse energetice naturale limitate.
Cu toate acestea, nu toți experții sunt de acord că fuziunea va deveni rapid o soluție economică viabilă. Un studiu recent publicat în revista Nature Energy sugerează că estimările referitoare la scăderea costurilor tehnologiei ar putea fi prea optimiste. Autorii studiului avertizează că dezvoltarea reactoarelor de fuziune ar putea avansa mai lent decât se estimează în prezent. Astfel, energia de fuziune rămâne o tehnologie promițătoare, însă încă departe de a deveni o soluție comercială pentru criza energetică cu care se confruntă Europa.
