Amaury Poncelet, un fermier belgian specializat în cultivarea cerealelor, a tras un semnal de alarmă asupra situației actuale din sectorul agricol, declarând pentru AFP că „situația este foarte gravă”. Acesta a menționat că prețul îngrășămintelor a crescut semnificativ, atingând 380 de euro pe tonă în această iarnă, comparativ cu 330 de euro în vara anterioară. Conform lui Poncelet, escaladarea tensiunilor din Iran a avut un impact direct asupra acestor creșteri de preț.
Blocarea Strâmtorii Ormuz de către Iran, ca răspuns la atacurile americano-israeliene, a avut repercusiuni majore asupra pieței globale. Aproape o treime din îngrășămintele transportate pe mare ajung pe piețele internaționale prin acest punct strategic, ceea ce a generat îngrijorări din partea ONU, în special în ceea ce privește efectele asupra țărilor în dezvoltare.
În Europa, prețul îngrășămintelor pe bază de azot, produse din gaze, a crescut cu aproximativ 20% în ultima lună, apropiindu-se de 500 de euro pe tonă. Aceasta reprezintă o nouă provocare pentru fermieri, deja afectați de scumpirile cauzate de războiul din Ucraina.
Producătorii de cereale, care sunt mari consumatori de îngrășăminte, se confruntă cu dificultăți severe, a explicat Luc Vernet, reprezentant al think tank-ului Farm Europe. Acesta a subliniat că „fermieri nu au reușit să-și asigure un trai decent în ultimii trei ani”. În Franța, aproape 300.000 de hectare de teren agricol utilizate anterior pentru cultivarea cerealelor au fost lăsate pârloagă sau abandonate din 2022, a adăugat Vernet.
În contextul acestei crize, Bruxelles-ul se confruntă din nou cu apeluri la intervenție. Comisia Europeană a impus deja taxe vamale mari pentru îngrășămintele provenite din Rusia, un important producător global, și are în vedere oprirea importurilor până în 2022, în încercarea de a reduce veniturile care susțin mașina de război a Moscovei.
Franța, împreună cu organizațiile fermierilor, solicită acum suspendarea aplicării taxei europene pe carbon pentru îngrășăminte. Cu toate acestea, Comisia a exclus deocamdată această opțiune.
Susținătorii taxei argumentează că aceasta are drept scop limitarea importurilor cu emisii mari de carbon și protejarea industriei europene, care se confruntă cu reglementări stricte de mediu. În opinia lor, dezvoltarea producției interne este esențială pentru ca Europa să evite o criză similară în viitor.
Conflictul cu Iranul a evidențiat clar importanța unei producții interne solide de îngrășăminte pentru Europa, a transmis Fertilizers Europe, organizație reprezentativă a sectorului.
O purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a declarat că executivul comunitar monitorizează constant evoluția prețurilor și că a implementat deja mai multe măsuri pentru a sprijini fermierii în ceea ce privește accesibilitatea îngrășămintelor. Aceste măsuri includ suspendarea taxelor la import pentru toate produsele, cu excepția celor din Rusia și Belarus, și ajustarea mecanismului de taxare la frontieră pentru a reduce impactul acestora.
Comisia promite un plan de acțiune în luna mai, care va aborda „vulnerabilitățile structurale și dezechilibrele de piață” și va urmări creșterea producției interne, inclusiv prin alternative cu emisii reduse de carbon.
Până atunci, însă, sectorul agricol rămâne sub presiune. Luc Vernet a menționat că unele inițiative „verzi” din domeniu au fost deja abandonate din cauza costurilor ridicate, iar altele sunt abia la început.
