Rata anuală a inflației a continuat să scadă treptat în primele luni ale anului 2026, atingând 9,31% în februarie, comparativ cu 9,69% în decembrie 2025, conform datelor furnizate de banca centrală. Această descreștere a fost determinată în principal de scăderile semnificative înregistrate la prețurile energiei electrice și gazelor naturale, efecte care au fost parțial contrabalansate de creșteri în segmente precum LFO, prețuri administrate, produse din tutun și combustibili.
De asemenea, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a stagnat la începutul anului, înregistrând o mică scădere la 8,3% în februarie 2026, de la 8,5% în decembrie 2025. În aceeași perioadă, rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a scăzut la 8,3% în februarie 2026, de la 8,6% în decembrie 2025. Totuși, rata medie anuală a inflației IPC a crescut la 8,1% în februarie 2026, comparativ cu 7,3% în decembrie 2025, iar rata medie anuală a inflației pe baza IAPC a crescut la 7,3%, de la 6,8% în decembrie 2025.
Ușoară redresare a activității economice
Conform analizei BNR, primele luni ale anului 2026 au arătat o ușoară redresare a activității economice în trimestrul I, comparativ cu trimestrul anterior. Această redresare a fost însă asociată cu o nouă scădere a dinamicii anuale a PIB-ului, în condiții de evoluții relativ uniforme în cadrul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore.
În luna ianuarie 2026, vânzările cu amănuntul și volumul serviciilor prestate populației au înregistrat un declin accentuat în termeni anuali, iar dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a continuat să scadă, reintrând moderat în teritoriul negativ. Producția industrială a suferit o contracție semnificativă, iar variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii s-a redus vizibil față de importuri, intrând în teritoriu negativ în comparație cu trimestrul IV 2025.
Pe de altă parte, deficitul comercial s-a adâncit în ianuarie 2026 în raport cu anul anterior, iar deficitul de cont curent a avut o descreștere accelerată, în contextul îmbunătățirii balanței veniturilor secundare.
Scădere a ratei șomajului
Rata șomajului conform BIM (Biroul Internațional al Muncii) a scăzut în primele două luni ale anului 2026, de la o valoare medie de 6,2% înregistrată în trimestrul IV 2025. Totuși, sondajele de specialitate pentru trimestrul I 2026 sugerează o slăbire a intențiilor de angajare pe termen scurt, în urma unei ușoare redresări din trimestrul IV 2025, și o scădere accentuată a deficitului de forță de muncă raportat de companii, în contextul crizei energetice și al incertitudinilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu.
În plus, dinamica anuală a salariului brut nominal a accelerat descreșterea în luna ianuarie 2026, iar costul unitar al forței de muncă din industrie a scăzut semnificativ față de nivelurile ridicate din a doua jumătate a anului 2025.
Cursul leu/euro, creștere modestă
Pe piața monetară interbancară, principalele cotații au continuat să scadă în februarie 2026, dar au crescut la începutul lunii martie, stabilizându-se la niveluri mai ridicate. Randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat au urmat un trend descendent, dar au înregistrat creșteri semnificative în primele două săptămâni din martie.
Cursul de schimb leu/euro a avut o creștere modestă, menținându-se pe un nou palier, ceea ce se aliniază cu îmbunătățirea considerabilă a soldului tranzacțiilor rezidenților pe piața valutară interbancară. Totodată, dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a înregistrat o ușoară creștere, ajungând la 6,8% în februarie, de la 6,2% în decembrie 2025.
Rata inflației va crește
Conform evaluărilor recente, se estimează că rata anuală a inflației va crește între martie și iunie 2026, depășind valorile anterioare, în principal din cauza scumpirii combustibililor, generată de creșterea cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.
„Aceste scumpiri se vor suprapune asupra efectelor de bază nefavorabile care se vor manifesta în trimestrul II 2026 în sectorul energetic, precum și asupra efectelor tranzitorii generate de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de creșterea cotelor de TVA și accizelor, ce vor conduce la o corecție descendentă abruptă a ratei anuale a inflației în trimestrul III 2026”, a declarat banca.
Totodată, progresele în corecția bugetară începută în 2025 sunt de natură să intensifice presiunile dezinflaționiste provenite din cererea agregată, având implicații favorabile asupra anticipațiilor inflaționiste și contribuind la ajustarea deficitului de cont curent.
Incertitudini
Cu toate acestea, incertitudinile persistă în privința măsurilor ce ar putea fi adoptate pentru continuarea consolidării bugetare dincolo de anul curent, în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană.
Riscurile majore ce afectează perspectivele economice și evoluția inflației pe termen mediu sunt generate de războiul din Orientul Mijlociu și criza energetică globală, care pot influența puterea de cumpărare a consumatorilor și profiturile companiilor, afectând astfel economia și percepția de risc în regiune.
În acest context, absorbția și utilizarea corespunzătoare a fondurilor europene, în special cele aferente PNRR, sunt esențiale, conform BNR.
