Teheranul a propus un plan de pace pentru a încheia conflictul cu Statele Unite și Israel, care include un mecanism prin care, împreună cu Omanul, ar putea percepe taxe pentru navele ce traversează strâmtoarea Hormuz. Conform unui oficial regional citat de Associated Press, „banii ar urma să fie folosiți de Iran pentru reconstrucție”.
Redeschiderea acestei rute maritime ar avea un impact semnificativ asupra piețelor globale. Aproximativ 20% din petrolul mondial circulă prin această zonă, iar blocajele recente au condus la creșteri considerabile ale prețurilor la energie și îngrășăminte.
Cu toate acestea, experții avertizează că impunerea unor taxe ar contraveni unui principiu fundamental stipulat de Convenția ONU privind dreptul mării, conform căruia marea nu aparține niciunui stat. Articolul 17 al convenției garantează dreptul de „trecere inofensivă” pentru navele care nu amenință statele de coastă.
Philippe Delebecque, profesor de drept maritim la Universitatea Sorbona, a subliniat că „libertatea de navigație a fost întotdeauna recunoscută, inclusiv în mod specific în strâmtorile internaționale”. El a avertizat că acceptarea unor taxe ar putea crea un precedent periculos, deschizând calea pentru extinderea acestor măsuri și în alte puncte strategice din lume.
Criticii acestei propuneri consideră că măsura ar întări controlul Iranului asupra strâmtorii și ar genera venituri semnificative pentru Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, o structură militară implicată în programul de rachete balistice și în reprimarea opoziției interne.
În plus, există semne că Iranul a început deja să implementeze un sistem informal de control asupra navelor. Analiștii din domeniul transporturilor au observat că unele petroliere au fost obligate să își modifice rutele și să ofere informații detaliate despre echipaj și încărcătură. De asemenea, se raportează că cel puțin două nave ar fi plătit aproximativ 2 milioane de dolari pentru a-și continua tranzitul.
În ceea ce privește poziția Statelor Unite și a țărilor din Golf, președintele Donald Trump a subliniat importanța redeschiderii strâmtorii, însă Casa Albă se opune introducerii unor taxe. Analiștii afirmă că și marile state producătoare de petrol din Golf se opun acestei idei. Arabia Saudită, de exemplu, a solicitat menținerea rutei deschise „fără restricții”, în condițiile în care țările din regiune au fost nevoite să reducă producția din lipsa unor alternative viabile de transport.
Experții în drept maritim avertizează că introducerea unor taxe în Strâmtoarea Hormuz ar putea crea un precedent cu impact global. Julien Raynaut, președintele Asociației Franceze de Drept Maritim, a afirmat că „un astfel de mecanism ar putea determina alte state să restricționeze circulația în strâmtori strategice”, oferind exemplul Strâmtorii Taiwan, unde China ar putea invoca un astfel de precedent pentru a limita tranzitul navelor.
Deși propunerea Iranului ar putea părea o nouă presiune asupra pieței energetice, economiștii estimează că impactul direct asupra consumatorilor ar fi limitat. O analiză realizată de un grup de experți economici din Bruxelles arată că „povara nu cade asupra consumatorilor globali, ci în principal asupra statelor din Golf care exportă petrol prin această rută”. Astfel, costurile suplimentare ar fi absorbite în mare parte de producători și nu s-ar transfera integral către consumatori. În schimb, redeschiderea completă a strâmtorii ar avea un efect mult mai puternic asupra pieței, restabilind rapid volume mari de petrol și reducând presiunile asupra prețurilor.
