Conform estimărilor realizate de experți din industria carburanților, vânzările de combustibil în România au înregistrat o scădere de până la 10%. Această tendință este influențată de evenimentele recente pe piața globală, în special de tensiunile din Orientul Mijlociu și de blocarea strâmtorii Ormuz. Scăderea consumului nu se datorează lipsei de carburanți la pompă, ci mai degrabă creșterii prețurilor din ultimele săptămâni.
„De obicei, bugetele pentru combustibil ale cetățenilor sunt calculate în lei. De exemplu, dacă alocarea era de 100 de lei, la prețul de 8 lei/litru se puteau cumpăra 12,5 litri; iar la prețul de 10 lei, cantitatea scade la 10 litri. Aceasta demonstrează că majorarea prețurilor determină o scădere a cantității vândute și afectează economia cetățenilor. Mai mult de 70% dintre români depind de leasinguri, ipoteci sau credite de consum, astfel că nu pot ajusta consumul de carburanți!”, au declarat specialiștii pentru Mediafax.
„Situația este similară și în sectorul B2B (Business-to-Business), unde eficiența și viteza cu care companiile pot ajusta prețurile depind de domeniul de activitate. Totuși, acest lucru se reduce la capacitatea redusă sau neschimbată de cumpărare a populației. Estimările noastre indică o scădere a consumului de combustibil între 7% și 10%”, au adăugat sursele Mediafax.
Într-o conferință de presă recentă, președintele țării a asigurat că România are o aprovizionare adecvată cu combustibili, dar a început să elaboreze planuri de acțiune pentru eventualitatea unei penurii. „Aprovizionarea și prețul sunt două aspecte distincte. În discuțiile de la Cotroceni, am abordat posibilitatea unei posibile lipsuri de combustibil pe piață, dar nu ne aflăm în această situație. România are un avantaj față de alte țări europene, având o parte din producția internă și rafinarea pe teritoriul său, ceea ce reduce distanțele din lanțul de aprovizionare. Deși nu este o urgență, lucrăm la scenarii de criză pentru petrol, așa cum există și pentru gaz și energie electrică”, a declarat președintele Nicușor Dan.
În plus, Guvernul a adoptat un pachet de măsuri pentru a atenua efectele scumpirilor, inclusiv declararea unei crize pe piața țițeiului și a produselor petroliere, limitarea adaosurilor, condiționarea exporturilor și reducerea accizelor la motorină. De asemenea, autoritățile fac demersuri pentru redeschiderea rafinăriei Petrotel, care reprezintă 21% din capacitatea de producție națională. Această rafinărie, deținută de Lukoil, este închisă din cauza sancțiunilor internaționale.
Reprezentanții Ministerului Energiei au subliniat eforturile pentru obținerea licenței necesare redeschiderii rafinăriei Petrotel. Potrivit informațiilor disponibile, se așteaptă un răspuns din partea autorităților americane în câteva zile, ceea ce ar putea permite reluarea activității rafinăriei și creșterea volumului de produse disponibile la pompă. Rafinăria Petrotel a fost închisă în octombrie anul trecut pentru revizii tehnice și nu a fost reluată din cauza sancțiunilor internaționale.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a afirmat că a inițiat demersuri pentru a obține aprobarea necesară din partea Trezoreriei americane pentru a reporni rafinăria. „Am realizat toate analizele tehnice necesare. Așteptăm un răspuns scris pentru a putea crește capacitatea de rafinare. Odată ce Petrotel va fi operațională, ne vom putea acoperi o mare parte din consum, astfel încât nu cred că va fi necesară impunerea unor măsuri de limitare a consumului”, a declarat Ivan.
În prezent, în România funcționează rafinăria Petrobrazi, operată de OMV Petrom, iar rafinăriile Petromidia Năvodari și Vega Ploiești, operate de Rompetrol, au reluat activitatea după revizii planificate. Petromidia, cea mai mare rafinărie din România, are o capacitate de procesare de peste 5 milioane de tone de materie primă pe an, fiind una dintre cele mai moderne din sud-estul Europei. Rafinăria Vega, cu o capacitate de 350.000 de tone pe an, este, de asemenea, integrată cu Petromidia și produce o serie de produse petroliere specifice.
Acționarii principali ai Rompetrol Rafinare SA sunt KMG International (54,63%) și statul român, prin Ministerul Energiei (44,7%). Rafinăria Petrobrazi, care se întinde pe 400 de hectare, procesează întreaga producție internă de țiței și satisface aproximativ o treime din cererea națională de combustibil. OMV Petrom este controlată de grupul austriac OMV, iar statul român deține 20,69% din acțiunile companiei.
