România se pregătește să integreze o capacitate de producție de aproximativ 5.800 MW în sistemul energetic național, conform estimărilor anunțate de Bogdan Ivan, în cadrul unei conferințe de presă desfășurate la Palatul Victoria. Această capacitate va fi realizată prin finalizarea unor investiții planificate până la sfârșitul anului 2027, dintre care 3.600 MW vor proveni din surse regenerabile, iar restul din gaze naturale.
„În ceea ce privește structura acestor investiții, Ministerul Energiei derulează, prin PNRR și Fondul pentru Modernizare, proiecte care vor adăuga până la sfârșitul anului o putere instalată de aproximativ 2.000 MW din energie solară, 350 MW din energie eoliană și 2.200 MW din gaze, incluzând centralele de la Arad și Constanța, precum și centrala de la Iernut (430 MW) care va fi finalizată în 2026. De asemenea, centrala de la Mintia, cu o capacitate de 1.700 MW, va deveni cea mai mare din Europa și se află într-o fază avansată de implementare, fiind un proiect privat deosebit de important”, a declarat Bogdan Ivan.
În contextul actual, ministrul a abordat și problematica prețului ridicat al energiei, explicând strategia pe care a adoptat-o la preluarea portofoliului ministerial, axată pe analiza datelor referitoare la prețuri. „Una dintre cele mai mari provocări cu care ne confruntăm este prețul extrem de ridicat al energiei. Datorită investițiilor în producția fotovoltaică, am observat că, în timpul zilei, când soarele strălucește în România, Bulgaria și Ungaria, prețul energiei poate deveni negativ, oscilând între un leu și 10 lei pe megawatt. Toate investițiile prioritare gestionate de Ministerul Energiei sunt acum orientate spre soluții de stocare. Până la sfârșitul acestui an, vom instala 1.500 MW de capacitate de stocare din fonduri PNRR și Fondul pentru Modernizare”, a explicat el.
Ministrul a subliniat importanța celor două sesiuni de finanțare de 300 de milioane de euro dedicate parcurilor de stocare, menționând că aceste inițiative vor contribui la echilibrarea sistemului energetic național. „Dacă reușim să stocăm energia în timpul zilei, când producția depășește cererea, o vom putea utiliza seara, când consumul este la cote maxime. Acest lucru ne va ajuta să temperăm creșterile de prețuri și să stabilizăm piața de echilibrare, care în prezent, pentru doar 18% din consumul național, depășește 40% din costul total al energiei consumate în România”, a adăugat Bogdan Ivan.
Un alt proiect menționat de ministru este hidrocentrala de pompare de la Tarnița, din Cluj, un demers care a fost revitalizat de fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja. „Avem în desfășurare două proiecte pentru analiza studiilor de fezabilitate la Tarnița și la Frasin – Pângărați, în județul Neamț. Pe 28 februarie, Guvernul României a adoptat un memorandum care clarifică pașii legali necesari pentru implementarea acestor inițiative, iar noi vom continua cu toată forța”, a declarat ministrul.
Dezvoltarea Unităților 3 și 4 ale Centralei nucleare de la Cernavodă a fost, de asemenea, discutată, Bogdan Ivan subliniind că energia nucleară este cea mai sigură formă de electricitate disponibilă. În acest sens, el a anunțat demersuri pentru accelerarea procedurilor și obținerea avizelor de mediu, precum și a autorizațiilor de construcție.
„Ne aflăm într-un mecanism prin care selectăm proiectele cu investiții de minimum 300 de milioane de euro. Actualizăm lista proiectelor strategice la nivel național pentru a beneficia de un regim rapid de implementare. De asemenea, printr-o ordonanță, vom simplifica exproprierile necesare pentru transportul energiei electrice și gazelor naturale, aplicând un model de succes utilizat de Compania Națională de Investiții Rutiere și Transgaz. Există proiecte cu finanțare din urmă cu cinci sau șase ani care nu au avansat din cauza birocrației, iar România nu mai are timp de pierdut”, a declarat ministrul.
În plus, Bogdan Ivan a subliniat importanța întăririi interconectărilor la nivel european, pentru a asigura o piață unică și acces la energie mai ieftină din vestul Europei. „Uniunea Europeană a realizat că pentru a rămâne competitivi, este esențial să producem mai multă energie și să ne interconectăm. La propunerea Guvernului României, comisarul european Jan Jørgensen a promovat o inițiativă care prioritizează toate investițiile în interconectări, inclusiv cele din Austria și Ungaria, cu o alocare crescută de cinci ori, de la 6 miliarde de euro la 30 de miliarde de euro, în cadrul „Grid Package”, la care România a contribuit semnificativ”, a concluzionat Bogdan Ivan.
