Analizele recente sugerează că, în ciuda faptului că ingrediente precum cacao, zahăr, unt, grâu și ouă au devenit mai accesibile comparativ cu anii anteriori, această reducere a costurilor nu se reflectă în mod direct în prețul produselor finite. Cererea crescută în preajma sărbătorilor de Paște, alături de costurile indirecte, continuă să mențină prețurile ridicate în cofetării.
Conform unei analize efectuate de compania de investiții XTB, se preconizează o dinamică favorabilă a ingredientelor în 2026, ceea ce ar putea însemna, teoretic, prețuri mai mici pentru cozonacul de casă.
„Produse precum cacao, zahăr, unt, grâu sau ouă devin și mai relevante în această perioadă, fiind ingredientele de bază ale cozonacului de Paște. După ce consumatorii au fost afectați de valuri de inflație ridicată, o întrebare legitimă este: cât va costa un cozonac în 2026? Răspunsul depinde de fluctuațiile ingredientelor esențiale, iar anul acesta se prezintă favorabil pentru consumatori”, afirmă analiștii.
Cu toate acestea, chiar și în contextul acestor ieftiniri, prețurile nu se resimt la raft. Explicația se află în costurile de producție, forța de muncă, energia, dar mai ales în cererea ridicată specifică acestei perioade.
Evoluția prețurilor din ultimii ani demonstrează un trend ascendent constant.
La Cofetăria Zmeur, în 2024, un cozonac clasic de un kilogram avea un preț de 90 de lei, iar un babka costa 95 de lei. În 2025, prețurile au crescut semnificativ: cozonacul clasic ajungea la 110 lei, babka la 120 lei, iar variantele mai elaborate, precum cele cu glazură de ciocolată, depășeau suma de 138 de lei.
În ianuarie 2026, producătorul a anunțat închiderea Cofetăriei Zmeur.
O tendință similară se observă și la Alexia’s Dessert. În 2024, un cozonac tradițional costa 70 de lei, iar în 2026 a ajuns la 80 de lei. Prețul pentru babka a crescut de la 80 la 90 de lei, în timp ce cozonacul glazurat cu ciocolată a rămas la 100 de lei, dar cu un gramaj mai mare.
În prezent, prețurile cozonacilor din cofetăriile din București variază semnificativ în funcție de rețetă și gramaj.
La Cofetăria Constance, un cozonac tradițional sau însiropat de aproximativ un kilogram costă 120 de lei. La Parisielle Veranda, un cozonac clasic de un kilogram ajunge la 143 de lei, iar variantele speciale, cum ar fi cel cu fistic, pot avea prețuri diferite în funcție de gramaj și ingrediente.
La Ana Pan, prețurile pornesc de la 97 de lei și pot ajunge până la 150 de lei, în funcție de sortiment și dimensiune. În segmentul premium, Pain Plaisir comercializează un cozonac de 700 de grame la prețul de 145 de lei.
În medie, în 2026, românii plătesc între 120 și 140 de lei pentru un cozonac simplu, clasic, de aproximativ un kilogram. Variantele mai elaborate, cu glazuri sau umpluturi speciale, pot depăși ușor pragul de 200 de lei.
Un alt fenomen care devine tot mai vizibil este shrinkflation. Unele brutării și magazine vând cozonaci cu gramaje reduse, de 300 sau 400 de grame, la prețuri similare cu cele pentru produsele de un kilogram din alte cofetării.
Această practică afectează direct consumatorii, care ajung să plătească mai mult în raport cu cantitatea cumpărată, chiar dacă prețul afișat pare mai accesibil la prima vedere.
În acest context, cozonacul preparat acasă devine o opțiune din ce în ce mai atractivă. Ieftinirea ingredientelor face ca varianta homemade să fie mai accesibilă decât în anii anteriori, deși necesită timp și efort. Diferența dintre costul real al ingredientelor și prețul din cofetării explică de ce tot mai mulți români aleg să revină la rețetele tradiționale, mai ales în perspectiva unui Paște în care cheltuielile sunt în continuă creștere.
Astfel, 2026 confirmă un paradox: în ciuda ieftinirii materiei prime, cozonacul cumpărat este mai scump ca niciodată. Acest paradox se explică prin contextul economic mai amplu din 2026.
Chiar dacă unele ingrediente s-au ieftinit, costurile totale pentru producători au crescut din alte direcții: majorările de TVA, presiunea fiscală, scumpirea carburanților (în contextul tensiunilor internaționale, inclusiv în zona Golfului), dar și costurile logistice și de distribuție. La acestea se adaugă probleme interne, cum ar fi deficitul bugetar ridicat și măsurile luate pentru a-l reduce, care pun presiune directă asupra mediului de afaceri.
Micii antreprenori, inclusiv cofetăriile artizanale, sunt printre cei mai afectați, resimțind simultan creșterea taxelor, a utilităților și a salariilor. În aceste condiții, chiar dacă ingredientele sunt mai ieftine, prețul final al produselor, cum ar fi cozonacul, ajunge să crească, reflectând costul total de funcționare, nu doar al materiei prime.
