Primul semn al schimbărilor economice a fost observat în evoluția consumului. În prima parte a anului 2025, datele ajustate în funcție de zile lucrătoare și sezonalitate indicau o creștere constantă: 4,7% în februarie, 3,4% în martie, 2,8% în aprilie și mai, 2,6% în iunie și 3,5% în iulie. Însă, începând din august 2025, odată cu implementarea unor măsuri de austeritate de către Guvernul Bolojan pentru reducerea deficitului bugetar, această tendință s-a inversat.
Consumul a început să scadă, intrând pe un teritoriu negativ până la începutul lui 2026, cu valori de -2,1% în august, -2,1% în septembrie, -4,1% în octombrie, -3,9% în noiembrie, -2,0% în decembrie, -6,0% în ianuarie 2026 și -6,2% în februarie 2026.
Această evoluție sugerează o răcire clară a cererii interne. În termeni practici, populația cheltuiește mai puțin comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, ceea ce reflectă atât creșterile de prețuri persistente, cât și scăderea veniturilor reale. Aceasta generează efecte în lanț, iar scăderea consumului exercită o presiune considerabilă asupra companiilor, în special în sectoarele Retail și Horeca.
Un alt aspect îngrijorător este legat de salarii, care nu au reușit să țină pasul cu inflația. În perioada 2023 și o mare parte a anului 2024, puterea de cumpărare a câștigului salarial mediu net s-a menținut într-o zonă pozitivă, cu valori frecvente între 4% și 9%. La începutul anului 2025, indicatorul era încă pe plus, înregistrând 4,5% în ianuarie și februarie, 4,7% în martie, 3,2% în aprilie și 2,0% în mai.
Însă, în iunie 2025, puterea de cumpărare a salariului mediu net a scăzut la 1,3%, iar începând din iulie a intrat pe o traiectorie negativă, unde s-a adâncit treptat: -2,4% în iulie, -5,0% în august, -5,3% în septembrie, -5,0% în octombrie, -5,1% în noiembrie, -4,5% în decembrie, -5,5% în ianuarie 2026 și -5,0% în februarie 2026.
Aceasta demonstrează că salariile nu au reușit să țină pasul cu inflația. Chiar dacă, în termeni nominali, veniturile pot părea mai mari, în realitate, după ajustarea cu creșterea prețurilor, puterea de cumpărare s-a diminuat. Astfel, angajații pot achiziționa mai puțin cu aceiași bani decât înainte.
Un alt segment afectat semnificativ este cel al pensionarilor. Graficul puterii de cumpărare a pensiei medii arată că, în a doua jumătate a anului 2024, indicatorul a atins peste 32%: 32,9% în septembrie, 32,8% în octombrie, 32,3% în noiembrie și 32,6% în decembrie. Primele luni din 2025 au menținut valori ridicate, în jur de 16-17%.
Însă, scăderea a fost rapidă în lunile următoare. Indicatorul a coborât la 16,4% în mai 2025, 16,1% în iunie, 13,8% în iulie și 11,7% în august. Din septembrie 2025, puterea de cumpărare a pensiei medii a intrat brusc pe un teren negativ, cu valori de -8,2% în septembrie, -8,1% în octombrie, -8,1% în noiembrie, -8,1% în decembrie, -8,3% în ianuarie 2026 și -8,3% în februarie 2026.
Pentru pensionari, această tendință se traduce printr-o pierdere evidentă a nivelului de trai. Pensia medie poate achiziționa mai puțin decât anterior, având în vedere că persoanele cu venituri fixe sunt cele mai expuse la șocurile de preț, în special în ceea ce privește alimentele, medicamentele și utilitățile.
Luate împreună, aceste trei serii de date conturează un tablou clar: în ultimul an, s-a înregistrat o scădere generală a nivelului de trai. Consumul s-a contractat, salariile au pierdut teren în fața inflației, iar pensiile au trecut de la creșteri reale substanțiale la scăderi reale de peste 8%. Dincolo de comentariile politice, aceste date reflectă o deteriorare economică vizibilă și resimțită direct de cetățeni.
