Gibellina a fost devastată în întregime de cutremurul care a avut loc pe 15 ianuarie 1968, un eveniment catastrofal ce a afectat Valea Belice. Se estimează că aproape 300 de persoane și-au pierdut viața, iar peste 1.000 au fost rănite, în timp ce aproximativ 100.000 de oameni au fost strămutați. În loc să reconstruiască orașul pe vechiul său amplasament, autoritățile au luat o decizie neobișnuită: ruinele au fost acoperite cu beton, datorită unei lucrări monumentale realizate de artistul Alberto Burri, conform informațiilor prezentate de CNN. Această creație, cunoscută sub numele de „Grande Cretto”, se întinde pe o suprafață de aproape 86.000 de metri pătrați, fiind formată din blocuri de beton separate prin „străzi” ce urmează traseul fostului oraș. Astfel, Gibellina a devenit un „Pompeii modern”, nu conservat de natură, ci intenționat „înghețat” pentru a păstra vie memoria tragediei.
De la distrugere totală la experiment urban
Cutremurul a fost o surpriză totală, venind după mai multe replici, culminând cu un seism de 6,4 grade pe scara Richter. Orașul a fost distrus în câteva secunde. „A fost ceva complet neașteptat”, își amintește un localnic. „Cutremurul a fost doar prima catastrofă. După aceea, am fost abandonați de toți.” În primele luni, guvernul a oferit chiar fonduri pentru ca locuitorii să părăsească zona, iar mulți au ales să emigreze.
Noua Gibellina a fost construită la aproximativ 30 de minute distanță, pe un teren mai accesibil și aproape de infrastructura existentă. Orașul a fost conceput în stil modernist, cu străzi largi și arhitectură experimentală, dar fără caracteristicile unui centru tradițional italian. Rezultatul a fost un oraș perceput de mulți ca fiind „străin” și greu de adaptat.
Gibellina și arta ca formă de reconstrucție
Pentru a reda identitatea comunității, autoritățile au adoptat o abordare neobișnuită: au invitat artiști din întreaga lume să participe la procesul de reconstrucție. „În fața uitării, au ales să renască orașul prin artă”, explică reprezentanții locali. De-a lungul timpului, Gibellina s-a transformat într-un veritabil muzeu în aer liber, adăpostind peste 5.500 de opere de artă contemporană, de la sculpturi monumentale până la instalații și arhitectură inovatoare. „Ce s-a întâmplat aici este incredibil”, afirmă localnicii care au experimentat această tranziție de la distrugere la renaștere culturală.
Immagini del Grande Cretto di Alberto Burri a #Gibellina, dove l’arte diventa esperienza pic.twitter.com/3JAV3vRHMY
— askanews (@askanews_ita) January 25, 2026
În prezent, Gibellina are aproximativ 3.000 de locuitori și a fost desemnată prima Capitală a Artei Contemporane din Italia. „Grande Cretto” rămâne elementul central al orașului: un simbol al distrugerii, dar și al imposibilității de a uita. „Este o operă care nu vorbește despre moarte, ci despre viață”, spun cei implicați în proiect. Deși orașul se confruntă în continuare cu probleme de depopulare și dificultăți economice, autoritățile speră că statutul său cultural din 2026 va atrage noi vizitatori și artiști.
