Guvernul de coaliție condus de premierul Ilie Bolojan, un guvern format din patru partide pro-europene, a fost înființat acum 10 luni, ca răspuns la alegerile prezidențiale polarizante. Scopul principal al acestei alianțe a fost să împiedice ascensiunea extremei drepte la putere, însă, pe parcurs, coaliția a întâmpinat dificultăți în ceea ce privește implementarea măsurilor de reformă, conform unei analize realizate de Reuters.
Îngrijorarea social-democraților cu privire la sprijinul electoratului
PSD, cel mai mare partid din coaliție, se află într-o situație tot mai alarmantă, îngrijorat de pierderea sprijinului popular în fața extremei drepte, în ciuda faptului că România nu va organiza alegeri parlamentare până în 2028.
Deși social-democrații au susținut, în ciuda ezitărilor, toate măsurile de reducere a deficitului, se așteaptă ca aceștia să ceară demisia lui Bolojan, liderul Partidului Liberal de centru-dreapta, în cadrul unui vot intern programat pentru ora 14:00 GMT.
Premierul Bolojan a afirmat că nu va demisiona, iar în cazul în care social-democrații își vor retrage cei șase miniștri din cabinet la sfârșitul săptămânii, coaliția va rămâne fără o majoritate parlamentară.
Impactul financiar al instabilității politice
România se află pe ultima treaptă a ratingului de investiții, conform agențiilor de rating, după ce guvernul Bolojan a crescut impozitele și a început să reducă cheltuielile pentru a combate cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, agențiile au avertizat că instabilitatea politică reprezintă un risc major.
Dacă reformele suplimentare nu sunt implementate până în august, România ar putea pierde aproximativ 11 miliarde de euro din fondurile UE destinate redresării și rezilienței, ceea ce reprezintă aproape jumătate din alocarea totală de la Bruxelles. De asemenea, țara trebuie să semneze contracte de apărare în valoare de 16,6 miliarde de euro în cadrul inițiativei SAFE a Uniunii Europene.
Președintele Nicușor Dan își exprimă optimismul în fața investitorilor
Președintele centrist al României, Nicușor Dan, a încercat să calmeze piețele financiare luni, afirmând că partidele aflate la guvernare au ajuns la un consens în privința fondurilor UE și a obiectivelor de deficit.
„Da, vom avea o criză politică, însă în privința aspectelor esențiale, avem predictibilitate”, a declarat Dan în fața reporterilor.
Rata dobânzilor la obligațiunile românești în dolari cu scadența în 2036 a crescut cu 28 de puncte de bază, atingând 256 de puncte de bază în tranzacțiile de luni, comparativ cu 228 de puncte de bază înregistrate pe 15 aprilie.
Agențiile de rating rămân tăcute
Agențiile de rating precum Moody’s, S&P sau Fitch nu au oferit comentarii imediate cu privire la situația politică actuală.
Eoghan McDonagh, manager de portofoliu la Allianz Global Investors, a menționat că investitorii apreciază eforturile guvernului Bolojan de a stabiliza finanțele publice.
„Orice abatare de la această direcție reformistă – cum ar fi demisia lui Bolojan – ar fi percepută negativ de piețe, ceea ce explică recentul lărgit al spread-urilor”, a explicat el.
Bolojan, care este văzut ca cel mai respectat politician din guvernul de coaliție, a declarat duminică seara că va numi miniștri interimari din cabinetul existent, care vor gestiona portofoliile redistribuite timp de 45 de zile.
În contextul tensiunilor politice, Alianța pentru Unirea Românilor, un partid de opoziție de extremă dreapta, care conduce în sondajele de opinie, ar putea iniția un vot de neîncredere în săptămânile următoare, similar cu ceea ce intenționează să facă și social-democrații.
Dacă cele două partide colaborează pentru a susține votul de neîncredere, guvernul ar putea cădea, ceea ce ar duce la săptămâni de negocieri între partide pentru formarea unei noi coaliții. O majoritate pro-europeană nu poate fi obținută fără sprijinul social-democraților, care dețin 28% din locurile din Parlament.
Președintele Dan, care are rolul de a nominaliza prim-ministrul, a declarat că cele patru partide din coaliție nu au altă opțiune decât să continue guvernarea, excludând posibilitatea numirii unui premier susținut de extrema dreaptă.
Este important de menționat că România nu a organizat niciodată alegeri parlamentare anticipate, precizează Reuters.
