Chiar dacă valorile absolute ale economiilor europene sunt în creștere, ordinea acestora rămâne în mare parte constantă. O analiză realizată de Euronews, bazată pe proiecțiile Fondului Monetar Internațional, subliniază că „o creștere a PIB-ului pe cap de locuitor nu implică neapărat depășirea rivalilor, deoarece toate economiile avansează simultan”.
În acest context, Irlanda se pregătește să devină cea mai bogată țară din Europa până în 2030, conform PIB-ului pe cap de locuitor, ajustat la paritatea puterii de cumpărare, depășind astfel Luxemburgul, care ocupă în prezent prima poziție.
Cu toate acestea, această clasare nu reflectă întreaga imagine economică. Irlanda are o economie puternic influențată de multinaționale, ceea ce poate duce la o supraestimare a nivelului real de prosperitate. Alan Barrett, directorul Institutului de Cercetare Economică și Socială din Irlanda, susține că „venitul național brut este o măsură mult mai adecvată pentru a evalua performanța economică reală”. El afirmă că, dacă venitul național brut ar deveni principalul indicator, Irlanda nu s-ar regăsi nici măcar în primele patru țări ale clasamentului.
Printre cele mai bogate țări din Europa, ierarhia este dominată de statele din Nord și Vest. Norvegia, Elveția și Danemarca completează primele cinci poziții, fără schimbări semnificative față de prezent.
Pe de altă parte, marile economii europene nu reușesc să se situeze în primele locuri. Germania se află pe locul 12, urmată de Franța și Regatul Unit, care ocupă locurile 15 și 16, respectiv. Italia se situează pe locul 18, iar Spania pe 22.
Diferențele dintre economii sunt considerabile, mai ales în vârful clasamentului. Irlanda și Luxemburg se distanțează, având PIB pe cap de locuitor de peste 160.000 de dolari, ajustat la paritatea puterii de cumpărare. Norvegia și Elveția depășesc, de asemenea, pragul de 115.000 de dolari.
Chiar și în interiorul Uniunii Europene, disparitățile sunt mari. PIB-ul pe cap de locuitor în Danemarca ajunge la aproximativ 100.000 de dolari, aproape dublu față de cel al Greciei, care are cel mai scăzut nivel dintre statele membre.
În afara Uniunii Europene, diferențele devin și mai pronunțate. Multe dintre statele candidate, precum Ucraina, Kosovo sau Republica Moldova, vor rămâne sub pragul de 50.000 de dolari PIB pe cap de locuitor, iar unele chiar sub 30.000 de dolari.
Conform estimărilor FMI, se preconizează că 15 țări își vor menține pozițiile între 2025 și 2030, fără ca vreo economie să urce sau să coboare cu mai mult de trei locuri. Grecia va înregistra cea mai mare scădere, în timp ce Cipru va avea cea mai importantă avansare.
„Locul ocupat într-un clasament oferă adesea o imagine mai clară decât valoarea brută, deoarece reflectă modul în care evoluează o economie în raport cu celelalte”, afirmă economiștii.
Proiecțiile FMI sugerează că România are o poziție mai bună în clasamentele bazate pe paritatea puterii de cumpărare decât în cele care se bazează pe PIB-ul nominal. Acest lucru indică un cost al vieții mai redus și, prin urmare, o putere de cumpărare mai mare decât ar sugera dimensiunea economiei. Un model similar este observat și în cazul altor economii din Europa Centrală și de Est, precum Polonia sau Turcia, care, deși nu sunt în topul celor mai bogate țări după indicatorii tradiționali, beneficiază de costuri de trai mai scăzute.
Conform proiecțiilor pentru 2030, tendințele actuale din Europa se confirmă: statele mici, dar dezvoltate din Nord și Vest rămân în frunte, în timp ce marile economii și țările din Est continuă să recupereze decalajele. Creșterea economică este generalizată, dar nu suficientă pentru a provoca schimbări semnificative în ierarhiile economice.
