Un studiu recent, bazat pe un eșantion de peste 1.500 de participanți din Marea Britanie, Suedia și Germania, relevă o atitudine în general pozitivă sau neutră a europenilor față de produsele obținute din așa-numitele fluxuri secundare de pește și fructe de mare. Aproape 74% dintre respondenți afirmă că sunt deschiși să consume astfel de produse, conform unui raport publicat de Foodingredients.
Studiul evidențiază faptul că acceptarea acestor produse este mai pronunțată în rândul tinerilor, al celor care locuiesc în zone urbane și al persoanelor interesate de un stil de viață sănătos sau de protecția mediului. Mulți dintre aceștia consideră aceste ingrediente ca fiind o alternativă valoroasă de proteine și o soluție pentru o utilizare mai eficientă a resurselor disponibile.
Produsele din fluxuri secundare sunt deja integrate cu succes în preparatele din restaurantele de tip fast-food, în cantine și chiar în prepararea meselor acasă, ceea ce sugerează o expansiune potențială a utilizării lor în sectorul alimentar.
Cu toate acestea, există unele rețineri. Principala preocupare a consumatorilor vizează percepția că aceste produse ar putea fi „prea procesate” sau artificiale. Producătorii, însă, contestă această idee, subliniind că tehnologia utilizată este similară cu cea aplicată în prepararea alimentelor obișnuite, precum chiftelele sau alte produse din carne, bazându-se pe metode standard de procesare și gătire.
Reprezentanții industriei accentuează importanța transparenței în câștigarea încrederii consumatorilor. De exemplu, etichetarea acestor produse evită termenii tehnici și se concentrează pe menționarea clară a originii ingredientelor.
„Există semnale clare că utilizatorii sunt dispuși să integreze aceste produse în rutina lor zilnică, dar transparența este crucială pentru a construi o încredere durabilă”, afirmă Michaela Lindström, CEO al unei companii finlandeze.
„Produsele secundare sunt tratate cu aceeași grijă și standarde de calitate ca și fileurile, iar procesul de obținere este simplu și familiar. Odată ce oamenii înțeleg acest aspect, ezitările tind să dispară. Majoritatea consumatorilor sunt deja de acord, cu excepția a mai puțin de un din cinci care se opun, iar marele grup din mijloc are nevoie de o familiarizare suplimentară cu aceste produse și de oportunitatea de a le gusta. Ne așteptăm ca tinerii din mediul urban să fie mai receptivi la noile oferte alimentare”, a adăugat aceasta.
Hailia se asigură că etichetarea este complet transparentă, clarificând că utilizează mai mult pește decât doar fileul.
„De exemplu, specificăm că un produs provine din somon norvegian, nu doar din file. Materia primă este obținută din părțile rămase după filetare, precum ramele (inclusiv coada) și alte bucăți. Acestea nu trebuie considerate deșeuri sau fluxuri secundare cu valoare scăzută; dimpotrivă, sunt resurse alimentare valoroase care au fost subutilizate până acum”, a explicat Lindström.
În același timp, companiile din sector își concentrează eforturile pe potențialul economic al acestor fluxuri secundare, având în vedere că o proporție semnificativă din peștele procesat nu ajunge în consumul direct. Estimările din studiu sugerează că între 30% și 70% dintr-un pește poate deveni produs secundar sau cu o valoare redusă.
Pentru industria alimentară, această schimbare de viziune deschide noi orizonturi: reducerea risipei, îmbunătățirea eficienței și dezvoltarea de produse cu un impact ecologic mai mic. De asemenea, informațiile sugerează că acceptarea din partea consumatorilor nu ar mai fi principala barieră în calea extinderii acestor produse pe piață, ci mai degrabă comunicarea eficientă și familiarizarea publicului cu ele.
