Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a declarat că instituția nu a emis încă o decizie finală în cadrul anchetei privind ROBOR. Raportul transmis băncilor este unul preliminar și este supus modificărilor după etapa de audieri, în care instituțiile financiare vor avea ocazia să își exprime punctele de vedere. Această etapă este crucială pentru stabilirea concluziilor finale, iar autoritatea evită să facă declarații publice înainte de încheierea procedurilor, conform informațiilor publicate de Hotnews.
În cadrul investigației, Consiliul Concurenței analizează modul în care băncile implicate în calculul ROBOR transmit cotațiile zilnice. Suspiciunea principală este că aceste instituții nu ar acționa în totalitate independent unele față de altele în procesul de „fixing”, ceea ce ar putea compromite corectitudinea indicatorului. Asigurarea independenței acestor cotații este esențială pentru ca ROBOR să reflecte fidel condițiile din piața interbancară. Orice coordonare între bănci ar putea duce la o distorsionare a indicelui, având un impact direct asupra costurilor suportate de clienți.
ROBOR, dobânda la care băncile se împrumută între ele în lei, este calculat zilnic pe baza ofertelor a 10 instituții financiare majore. După eliminarea valorilor extreme, se calculează media cotațiilor rămase. Acest indicator are un impact direct asupra ratelor la creditele în lei cu dobândă variabilă, în special pentru cele contractate înainte de introducerea IRCC. Pentru mulți români, ROBOR la 3 sau 6 luni reprezintă factorul principal care determină valoarea lunară a ratelor. Evoluția sa este influențată de lichiditatea din piață și de deciziile BNR referitoare la dobânda-cheie. În perioade de tensiune financiară, ROBOR crește, ceea ce duce la majorarea costurilor creditelor.
Autoritatea de concurență avertizează că, în cazul în care se confirmă încălcări ale legislației, sancțiunile pot fi severe. Legea prevede amenzi de până la 10% din cifra de afaceri, ceea ce pentru marile instituții bancare poate însemna sume de ordinul zecilor sau sutelor de milioane de euro. Exemple similare au fost investigate în Europa și SUA, unele dintre ele finalizându-se cu penalități substanțiale pentru manipularea unor indicatori financiari de referință. Deciziile Consiliului Concurenței pot fi contestate în instanță, la Curtea de Apel București și, ulterior, la Înalta Curte.
Guvernatorul BNR a criticat interpretările legate de ROBOR, considerând că există o confuzie în privința modului în care funcționează piața monetară. Acesta a subliniat că dobânzile interbancare sunt, prin natura lor, corelate, iar această coordonare nu trebuie confundată cu o înțelegere anticoncurențială. Potrivit lui Isărescu, mecanismul este esențial pentru transmiterea politicii monetare în economie. De asemenea, guvernatorul a semnalat impactul mediatic al discuției, pe care îl consideră periculos, având în vedere că publicul nu înțelege pe deplin mecanismele financiare.
Investigația a fost inițial declanșată de declarațiile guvernatorului din 2022, când acesta a afirmat că băncile au reacționat exagerat și au crescut ROBOR peste nivelul dobânzii-cheie. Ulterior, Consiliul Concurenței a demarat investigația și a efectuat controale inopinate la cele 10 bănci implicate în calculul indicelui. Controversa s-a amplificat datorită reacțiilor sindicatelor. Blocul Național Sindical a acuzat BNR că încearcă să influențeze sau să discrediteze investigația, solicitând intervenția Parlamentului și chiar înființarea unei comisii de anchetă pentru a analiza rolul BNR în supravegherea pieței și posibilele intervenții anterioare asupra dobânzilor.
Cele 10 bănci implicate au la dispoziție 30 de zile pentru a răspunde raportului preliminar. După evaluarea tuturor argumentelor, Consiliul Concurenței va decide dacă există sau nu încercări de încălcare a legislației. Autoritatea își propune să finalizeze investigația până la mijlocul anului 2026, iar în cazul în care acest termen nu este respectat, decizia ar putea fi amânată pentru anul următor. În funcție de concluzii, cazul ROBOR ar putea deveni unul dintre cele mai importante dosare din domeniul concurenței din România, având un impact direct asupra sistemului bancar și asupra milioanelor de clienți.
