Pe 23 și 24 aprilie, autoritățile și societatea civilă din Armenia au comemorat cei 111 ani de la genocidul armean printr-o serie de ceremonii emoționante desfășurate în capitala Yerevan. Un moment de vârf al acestor evenimente a fost procesiunea cu torțe, care a început din Piața Republicii și s-a încheiat la Memorialul Tsitsernakaberd, un monument dedicat memoriei victimelor. Participanții au adus un omagiu celor aproximativ 1,5 milioane de armeni care au fost uciși în 1915, în timpul domniei Imperiului Otoman, conform raportului Euronews.
🙏🇦🇲💔 Astăzi, în Armenia, se marchează Ziua Însemnării pentru victimele genocidului armean.
Au trecut 111 ani de la acel eveniment tragic.
Astăzi, pentru a 28-a oară, o procesiune cu torțe, la care au participat mii de oameni, a avut loc în Yerevan, conducând spre Tsitsernakaberd. #Armenia #Armenians… pic.twitter.com/AlwpVvz1hz
— GlobalHye (@GlobalHye) April 24, 2026
La memorial, mii de persoane au depus flori la flacăra eternă, un gest simbolic pe care comunitatea armeană îl repetă anual. Ceremonii similare s-au desfășurat și în diaspora armeană, inclusiv în orașe precum Paris, Londra și Los Angeles, unde comunitățile armene sunt bine reprezentate. Aceste evenimente din străinătate subliniază dimensiunea internațională a memoriei genocidului și importanța diasporei în promovarea recunoașterii internaționale a acestui eveniment tragic.
Marșurile din Yerevan au fost însoțite de mesaje politice puternice. Participanții au criticat ferm poziția Turciei, care continuă să conteste recunoașterea oficială a acestor evenimente ca genocid, în ciuda faptului că numeroase state europene au adoptat o poziție contrară. De asemenea, nemulțumirile au fost exprimate și în legătură cu relațiile fragile cu Azerbaijan, în special în urma conflictului din Nagorno-Karabakh din 2023. Ankara este adesea percepută de mulți armeni ca un susținător al pozițiilor Azerbaidjanului, ceea ce complică și mai mult procesul de reconciliere între cele două națiuni.
În ultimii ani, Armenia și Turcia au încercat să facă pași spre normalizarea relațiilor, inclusiv reluarea zborurilor directe și inițierea discuțiilor comerciale. Cu toate acestea, deschiderea completă a frontierei rămâne o provocare, iar neîncrederea publicului persistă. Pentru mulți armeni, recunoașterea genocidului este considerată o condiție esențială pentru o reconciliere autentică.


