Autoritățile din Berlin pregătesc noi restricții cu privire la accesul la cursurile de integrare, în contextul presiunilor bugetare, conform celor relatate de publicația Westdeutsche Allgemeine Zeitung.
Printre măsurile aflate în discuție se numără reducerea nivelului de limbă germană necesar la finalizarea cursurilor, modificându-se cerința de la B1 la A2 pentru participanții cu performanțe mai slabe.
Specialiștii subliniază că o astfel de măsură ar putea afecta grav șansele migranților de a se integra în societate și de a găsi locuri de muncă în Germania.
Aceste restricții ar viza nu doar solicitanții de azil și refugiații, ci și cetățenii Uniunii Europene, inclusiv români și bulgari, care locuiesc și muncesc în Germania.
De asemenea, la începutul anului, autoritățile au impus deja limitări la înscrierea în aceste cursuri.
Critici dure din partea specialiștilor
Reprezentanții centrelor de educație pentru adulți din landul Renania de Nord-Westfalia au reacționat vehement la planurile guvernului. Klaus Hebborn, președintele asociației regionale a acestor centre, a avertizat că măsurile propuse riscă să slăbească un sistem care a dovedit eficiența de-a lungul timpului.
„Guvernul federal subminează în mod semnificativ structurile de integrare care au avut succes”, a declarat acesta, argumentând că restricțiile contravin chiar politicii oficiale de atragere a forței de muncă străine.
Autoînvățare digitală și reducerea cursurilor
Documentele analizate la nivel federal conțin și propuneri controversate, cum ar fi introducerea unor perioade de autoînvățare digitală fără profesori, reducerea orelor dedicate cursurilor de alfabetizare și diminuarea rolului testului final „Viața în Germania”, care evaluează cunoștințele despre sistemul politic, valorile sociale și regulile fundamentale ale societății germane.
În plus, cursul de orientare civică, care îi învață pe nou-veniți despre drepturi, obligații și sistemul juridic, ar putea fi redus sau parțial înlocuit cu module online.
Măsuri motivate de lipsa fondurilor
Guvernul german justifică aceste modificări prin constrângeri bugetare, afirmând că finanțarea actuală a cursurilor de integrare nu mai poate fi susținută.
Criticii însă subliniază un paradox: în timp ce Germania se confruntă cu un deficit de forță de muncă și încearcă să atragă lucrători străini, reduce tocmai programele care îi ajută pe aceștia să se integreze și să acceseze piața muncii.
Pentru mulți români stabiliți în Germania, cursurile de integrare constituie un pas esențial în obținerea unui loc de muncă mai bine plătit și în adaptarea la viața în noua lor țară.
