Ilie Bolojan, prim-ministrul României, a subliniat recent că, în forma sa actuală, reforma salarială nu va afecta negativ salariile angajaților din sectorul public. „Niciun salariu nu va scădea în sectorul public din România. Nici câștigul total, nici venitul total — care include salariile și sporurile — nu vor fi diminuate”, a afirmat Bolojan. Premierul a explicat că ceea ce contează cu adevărat pentru angajați este suma finală pe care o primesc, și nu structura acesteia. „La final, fiecare angajat se preocupă de câți bani îi intră în cont, nu de natura acestor bani, fie că sunt sporuri sau indemnizații pentru hrană”, a adăugat el.
În acest context, premierul a criticat modul în care sporurile au fost folosite de-a lungul timpului, transformându-se din instrumente de compensare în mecanisme de creștere a veniturilor. „Sporurile nu mai sunt o măsură de protecție împotriva anumitor riscuri, ci au devenit un instrument prin care salariile sunt majorate direct”, a declarat Bolojan. Noua lege propusă va căuta să limiteze aceste practici și să aducă mai multă claritate în sistemul de salarizare. Premierul a menționat că reforma nu va reduce veniturile actuale, dar va introduce un mecanism de echilibrare pe termen lung. „Cei care în prezent au câștiguri mai mari decât ar trebui vor păstra aceste câștiguri până când ceilalți îi vor ajunge din urmă”, a explicat el. Aceasta ar putea conduce la o corectare graduală a diferențelor salariale, prin creșterea veniturilor pentru anumite categorii subevaluate.
De asemenea, Bolojan a subliniat că adoptarea legii salarizării unitare reprezintă o obligație asumată de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Aprobarea acestei legi este crucială pentru accesarea a peste 700 de milioane de euro”, a declarat premierul. Guvernul are termen până în vara acestui an pentru a adopta acest act normativ. În discuția sa, Bolojan a subliniat importanța eliminării ambiguităților și a posibilităților de interpretare care au condus la dezechilibrele actuale. El a explicat că sistemul existent a fost afectat de intervenții succesive, precum sporuri, clase salariale și alte ajustări, care au dus la discrepanțe între angajați cu responsabilități similare.
