Proiectul ce vizează noua lege privind salarizarea angajaților din sectorul bugetar este în prezent în curs de elaborare și aduce modificări semnificative. Printre cele mai importante schimbări se numără restricționarea sporurilor pentru bugetari, cu eliminarea totală a unora, cum ar fi indemnizația de hrană și sporul pentru condiții vătămătoare, conform documentelor obținute de Economedia.
Este esențial de subliniat că acest document reprezintă un proiect de lucru, elaborat de fostul ministru al Muncii din partea PSD, Petre Florin Manole. Modificările pot fi realizate în timp real, iar Guvernul ar putea aduce modificări substanțiale, având în vedere că Dragoș Pîslaru a preluat interimar conducerea ministerului.
Pe 21 aprilie, Economedia a reușit să obțină proiectul legii salarizării, care a fost trimis pentru consultare partenerilor sociali.
Ministerul Muncii a făcut o declarație vineri, subliniind că nu a publicat niciun proiect de act normativ referitor la noua lege a salarizării unitare.
Conform surselor citate, elaborarea acestui proiect este încă în desfășurare, iar variantă finală va depinde de un acord la nivel politic.
„Odată ce va exista o variantă agreată de toți factorii politici, proiectul de lege va fi prezentat în mod transparent și va fi supus procesului legal de consultare publică”, se precizează în comunicat.
Cele mai importante prevederi din noua lege
Baza de calcul:
- Noua lege-cadru de salarizare pentru sectorul bugetar din România va intra în vigoare pe 1 iulie 2027, având o valoare de referință inițială de 4.325 lei.
- Raportul salarial va fi de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază/indemnizație din sectorul bugetar, comparativ cu 1 la 12 în prezent.
- Salariul de bază va fi calculat prin înmulțirea coeficientului de salarizare (specific fiecărei funcții) cu valoarea de referință stabilită anual prin legea bugetului de stat. Aceasta nu se va modifica în cazul unei scăderi a PIB-ului și nu va trebui să crească ponderea cheltuielilor de personal în PIB.
Sistem nou de ierarhizare a funcțiilor:
- Legea introduce o structură de 11 grade salariale, în contrast cu sistemul actual bazat pe familii ocupaționale și grile separate. Fiecare grad va avea un interval de coeficienți între 1,00 și 7,00.
- Ierarhizarea se va face printr-o metodă analitică de evaluare a funcțiilor, bazată pe 7 criterii: cunoștințe și experiență, complexitate, judecată și impactul deciziilor, influență și coordonare, contacte și comunicare, condiții de muncă, incompatibilități și regimuri speciale.
- Ajustarea coeficienților va necesita avizul Ministerului Muncii și al Ministerului Finanțelor, pentru a evita creșterile ad-hoc ale salariilor.
- Aceasta reprezintă o schimbare structurală semnificativă: funcțiile nu vor mai fi remunerate pur și simplu în funcție de domeniu, ci în funcție de o evaluare standardizată a valorii muncii.
Gradații de vechime simplificate:
- Se vor păstra 6 gradații, cu cote ușor modificate față de legislația anterioară: 7,5% la gradația 1 (3-5 ani), 5% la gradațiile 2 și 3, câte 2,5% la gradațiile 4 și 5. Este important de menționat că se iau în calcul și perioadele lucrate în sectorul privat, nu doar în sectorul bugetar.
Sporuri:
- Va fi revizuit sistemul de acordare a sporurilor, iar suma sporurilor va fi plafonată la 20% din salariul de bază.
- Se va efectua o analiză a tuturor categoriilor de sporuri, păstrându-se doar cele cu adevărat relevante.
- Vor fi disponibile următoarele sporuri specifice:
- 10% pentru activitatea de control financiar preventiv
- 40% pentru personalul care implementează proiecte și gestionează fonduri europene nerambursabile și/sau externe rambursabile
- Vor fi eliminate mai multe sporuri!
- indemnizația de hrană
- indemnizația pentru titlul de doctor, care va fi luată în considerare la stabilirea coeficienților pentru personalul din învățământ, unde deținerea titlului este necesară.
- sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare, care actualmente poate ajunge până la 300 lei brut.
- Sporul pentru persoanele cu handicap va fi acordat în cuantum de 15% din valoarea de referință.
- Sporul de noapte și sporul pentru munca suplimentară sunt exceptate de la limita de 20%.
Premii de performanță reglementate strict:
- Noua structurare a sistemului de premiere prevede că valoarea totală a premiilor nu poate depăși 5% din fondul de salarii de bază pe ordonator.
- Vor putea fi premiate cel mult 20% din funcțiile de execuție și 30% din funcțiile de conducere.
- Valoarea individuală a premiului va fi între 10% și 20% din salariul de bază pe perioadele de referință (trimestru, semestru sau an).
Transparență salarială obligatorie:
- Toate instituțiile publice vor fi obligate să publice de două ori pe an (30 aprilie și 31 octombrie) lista completă a funcțiilor și a tuturor drepturilor salariale aferente. Nerespectarea acestei obligații se va sancționa cu o amendă între 20.000 și 30.000 lei.
Reguli tranzitorii:
- Se introduce conceptul de diferență salarială tranzitorie pentru a acoperi discrepanțele dintre salariile în vigoare în iunie 2027 și cele rezultate din noua lege, asigurând o tranziție etapizată la noul sistem.
- Dacă, în conformitate cu noua lege, un angajat ar câștiga mai puțin decât în iunie 2027 (luna de referință), i se va acorda o diferență tranzitorie care va compensa diferența. Aceasta va fi acordată lunar, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2031, perioada în care sistemul va fi absorbit treptat.
Ce rămâne neschimbat:
Structura generală a sistemului, care include salariul de bază, sporurile și premiile, precum și principiul conform căruia toate drepturile salariale sunt stabilite exclusiv prin lege (contractele colective nu pot depăși plafoanele legale), rămân neschimbate, la fel și regulile privind munca suplimentară și gestionarea operațională de către ordonatorii de credite.
Proiectul ar putea suferi modificări
Premierul Ilie Bolojan își propune să promoveze rapid trei proiecte de reformă, în absența miniștrilor PSD, printre care se numără și noua lege a salarizării bugetarilor, conform informațiilor furnizate de G4Media.
Un draft al acestui proiect a fost elaborat de Ministerul Muncii, condus anterior de Florin Manole, dar, conform surselor G4Media, acesta ar putea genera o cheltuială suplimentară de câteva miliarde de lei anual pentru bugetul statului.
Scopul principal este stabilirea unei salarizări corecte și sustenabile pentru buget, în conformitate cu PNRR-ul asumat de România.
