Premierul Ilie Bolojan nu poate fi, în mod automat, redesemnat de președintele Nicușor Dan pentru a forma un nou Guvern, în eventualitatea în care Executivul său ar fi demis printr-o moțiune de cenzură. Acest aspect se bazează pe precedentul juridic stabilit prin Decizia CCR nr. 85/2020, pronunțată după ce Klaus Iohannis l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban premier, la scurt timp după ce Guvernul Orban a fost demis în Parlament prin moțiune de cenzură.
Curtea Constituțională a clarificat că desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru ar trebuie să urmărească formarea unei majorități parlamentare, și nu să ignore efectele moțiunii de cenzură. În motivarea sa, CCR a subliniat că desemnarea aceleași persoane demisă de Parlament poate „anihila rolul constituțional al Parlamentului” și poate încălca principiul cooperării loiale între instituțiile statului.
Un exemplu relevant este cazul lui Ludovic Orban din 2020. Guvernul Orban I a fost demis pe 5 februarie 2020 prin moțiune de cenzură, în urma angajării răspunderii pe alegerea primarilor în două tururi. A doua zi, președintele Klaus Iohannis l-a desemnat din nou pe Orban pentru funcția de premier, însă această desemnare a fost contestată la Curtea Constituțională. Pe 24 februarie 2020, CCR a decis că numirea aceluiași premier, proaspăt demis, era neconstituțională în acel context, iar președintele era obligat să facă o nouă nominalizare care să vizeze formarea unei majorități parlamentare.
În urma acestei decizii, Ludovic Orban și-a depus mandatul de premier desemnat, iar Klaus Iohannis l-a propus pe Florin Cîțu, pe 26 februarie 2020. Cu toate acestea, Cîțu a renunțat la mandatul său pe 12 martie, înainte de votul de învestitură. Într-un context marcat de criza COVID-19 și de dorința partidelor de a forma rapid un guvern cu puteri depline, Iohannis l-a desemnat din nou pe Orban, iar Guvernul Orban II a fost învestit de Parlament pe 14 martie 2020.
Aplicând această decizie CCR la situația actuală, se poate concluziona că, în cazul în care Guvernul Bolojan ar fi demis prin moțiune de cenzură, președintele nu ar avea dreptul de a-l desemna din nou pe Ilie Bolojan pentru a forma un nou cabinet, în special dacă acesta nu ar beneficia de o majoritate parlamentară solidă.
Această situație ar putea deschide noi perspective politice pentru PSD. Dacă Guvernul Bolojan ar fi demis, social-democrații ar putea încerca să refacă o coaliție cu PNL, dar cu un alt premier liberal, invocând precedentul constituțional conform căruia un premier demis prin moțiune nu poate fi redesemnat automat în aceleași condiții politice.
Acest scenariu nu este doar o ipoteză teoretică. PSD a comunicat că ar putea reveni într-o coaliție, având un alt prim-ministru, și ar putea încerca să atragă tabăra din PNL care ar susține continuarea guvernării alături de social-democrați, inclusiv prin concesii politice.
În același timp, PNL a încercat să blocheze acest scenariu preventiv. Conducerea partidului a adoptat o rezoluție de sprijin pentru Ilie Bolojan, afirmând că PNL nu va mai participa într-o coaliție cu PSD dacă această formațiune va vota vreo moțiune de cenzură împotriva guvernului său.
Istoria politică postdecembristă demonstrează că revenirea la Palatul Victoria după o demitere prin moțiune de cenzură este, de regulă, o excepție. Până acum, doar Emil Boc și Ludovic Orban au reușit să revină în funcția de prim-ministru după o astfel de demitere.
Boc a fost demis pe 13 octombrie 2009, dar a reușit să formeze Guvernul Boc II în decembrie 2009, după realegerea lui Traian Băsescu. De asemenea, Orban a fost demis pe 5 februarie 2020, dar a fost reinvestit pe 14 martie 2020, în contextul crizei COVID-19.
În contrast, Mihai Răzvan Ungureanu, Sorin Grindeanu, Viorica Dăncilă și Florin Cîțu nu au mai reușit să revină ca prim-miniștri după ce guvernele lor au fost demise prin moțiune de cenzură.
