Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a exprimat un optimism prudent cu privire la accesarea fondurilor europene. Într-o apariție la B1 TV, el a subliniat că există șanse semnificative de a obține sumele rămase, cu condiția ca România să-și respecte angajamentele de reformă.
Ministrul a indicat că România dispune de aproximativ 10 miliarde de euro din fondurile europene, sumă care poate varia în funcție de modul în care sunt calculate aceste fonduri și de prefinanțările deja primite.
În realitate, România ar putea accesa în total între 11 și 12 miliarde de euro, sumă din care trebuie scăzute avansurile deja primite.
Pîslaru a subliniat că accesarea integrală a acestor fonduri depinde în mare măsură de implementarea reformelor asumate, responsabilitate ce revine întregului guvern, nu doar Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.
„Am un plan în care am încredere că, dacă există această minimă responsabilitate să rezolvăm reformele, pe partea de investiții avem niște ași în mânecă. Un pic de profesionalism și perspicacitate în relația cu Comisia Europeană ne va permite să primim toți banii pe grant”, a afirmat Pîslaru, adăugând că este esențial să nu pierdem niciun euro din acești bani.
În discuțiile cu Comisia Europeană, Pîslaru a oferit asigurări cu privire la continuitatea reformelor, chiar și în contextul instabilității politice din România. El a menționat posibila introducere a unui „moratoriu” pentru reforme, care este în discuție la nivelul Executivului, și a subliniat că proiectele de investiții majore, precum cele în domeniul sănătății sau infrastructurii, trebuie să continue, indiferent de crizele politice interne.
„Am dat asigurări Comisiei Europene că, în ciuda acestor turbulențe, există potențialul de a avea un moratoriu pentru reforme. Am specificat că prim-ministrul lucrează la asta, iar președintele pare că se implică și el”, a declarat ministrul.
Pîslaru a recunoscut totodată existența unor disfuncționalități în comunicarea și coordonarea cu partenerii europeni, făcând o observație autoironică despre „creativitatea” României în relația cu instituțiile UE și despre abilitatea de a gestiona simultan crize interne și obligații externe.
Pe plan politic, ministrul a menționat tensiunile din interiorul coaliției de guvernare, precizând că o parte semnificativă a portofoliilor, inclusiv cel referitor la legea salarizării, era administrată de PSD. În opinia sa, retragerea social-democraților de la guvernare a fost rezultatul unui proces politic scăpat de sub control, generat din dorința de a demonstra forță politică.
Referitor la rolul președintelui, Pîslaru a afirmat că intervenția acestuia a avut loc abia după ce criza politică a fost declanșată, dar s-a abținut de la formularea unor critici directe, limitându-se la o evaluare a situației din perspectiva funcției sale guvernamentale.
În concluzie, Dragoș Pîslaru consideră că România este încă eligibilă pentru fondurile europene și că are oportunitatea de a le accesa, însă acest lucru depinde în mare măsură de voința politică și de capacitatea autorităților de a implementa reformele asumate.
