Barbu a anunțat că pentru anul 2026 sunt prevăzute fonduri semnificative destinate continuării programelor dedicate sectorului porcin și celui avicol. Conform declarațiilor sale, sectorul porcin va beneficia de 1,4 miliarde de lei, în timp ce sectorul avicol va primi 500 de milioane de lei. Fostul ministru a subliniat importanța aprobării acestor programe de către Guvern, cu scopul de a crește gradul de autosuficiență alimentară și de a asigura materiile prime necesare unităților de procesare.
„Îmi doresc ca aceste programe să fie aprobate de Guvernul României, pentru a continua investițiile ce vizează autosuficiența în producția de carne de porc și pentru a asigura materia primă necesară procesatorilor,” a declarat Barbu.
El a explicat că dezvoltarea sectorului de procesare alimentară a fost susținută prin programul Investalim și prin două măsuri din Planul Național Strategic, DR22 și DR23. Potrivit informațiilor prezentate, începând cu 2023, au fost contractate investiții de aproximativ un miliard de euro, iar alte investiții de o valoare similară au fost direcționate către procesare prin măsurile specifice.
Barbu a afirmat că, în prezent, investițiile totale în procesare depășesc două miliarde de euro, iar unitățile beneficiare se află în diferite stadii de construcție și montaj. El estimează că acestea ar putea fi finalizate în următorii trei ani, cu condiția să nu existe blocaje administrative sau financiare.
În evaluarea sa, fostul ministru a subliniat că zootehnia reprezintă „palierul de echilibru” pentru agricultura românească, având în vedere că noile unități de procesare vor necesita materii prime produse intern.
De asemenea, Barbu a menționat modificările importante obținute la nivel european în ultimii doi ani, evidențiind contribuția României la schimbarea unor reglementări esențiale pentru fermieri. Printre acestea se numără eliminarea obligației de a lăsa 4% din terenuri în pârloagă, o măsură care, conform estimărilor, ar fi afectat aproximativ 500.000 de hectare.
Fostul ministru a adăugat că România a susținut aprobarea unui regulament care clasifică animalele de reproducție ca fiind mijloace fixe, ceea ce permite fermierilor să acceseze fonduri europene pentru achiziționarea acestora în perioada 2026-2027.
Referitor la bilanțul prezentat, Barbu a menționat că exporturile și producția agricolă au crescut în diverse sectoare. Astfel, în 2024, comparativ cu 2023, producția din sectorul cărnii de porc ar fi crescut cu 9,2%, în timp ce sectorul avicol a înregistrat o creștere de 8,7%, iar sectorul ovin a crescut cu 62,1%. Prognozele pentru 2025 indică noi creșteri: 11,3% pentru carnea de porc, 6,1% pentru sectorul avicol și 46,2% pentru sectorul ovin.
În perioada 2023-2025, România a atras aproximativ 9,7 miliarde de euro din fonduri europene, având o rată de absorbție de 97,57% la finalul exercițiului financiar. Barbu a subliniat că sprijinul acordat agricultorilor în anii 2023 și 2024, care au fost marcați de probleme climatice, a depășit 2,1 miliarde de euro. Acesta include schemele de ajutor pentru sectorul vegetal și zootehnic, precum și plățile pentru despăgubirile în urma calamităților.
Fostul ministru a avertizat că absența acestor măsuri ar fi putut duce la necultivarea a aproximativ 3 milioane de hectare în 2025, ceea ce ar fi generat pierderi economice semnificative și o diminuare a subvențiilor europene.
Printre măsurile implementate, Barbu a menționat acordarea de credite pentru fermieri cu o dobândă fixă de 1,9%, fără a lua în calcul ROBOR-ul și fără comisioane, o măsură care a oferit capital de lucru în perioade dificile.
Un alt aspect important a fost deschiderea pieței de export. România a semnat protocoale pentru exporturi de cereale, carne de pasăre și produse acvatice, iar negocierile continuă și pentru produse procesate din carne de porc.
Barbu a afirmat că în prezent, peste 20 de acte normative cu impact financiar sunt în proces de avizare, acestea fiind esențiale pentru plata schemelor de sprijin și a subvențiilor restante pentru fermieri. El a enumerat măsurile aflate în derulare, precum sprijinul cuplat zootehnic, ajutorul național tranzitoriu și plățile pentru sectorul ecologic, subliniind că întârzierile în privința subvențiilor sunt cauzate de aprobarea tardivă a bugetului și de fluxurile financiare recente de la Ministerul Finanțelor.
În concluzie, Barbu a afirmat că și-a îndeplinit responsabilitățile față de fermieri și procesatori, subliniind importanța agriculturii și a industriei alimentare ca fiind domenii esențiale pentru economia românească.
