Execuția bugetului general consolidat pentru primele trei luni ale anului 2026 a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde de lei, echivalent cu 1,03% din PIB. Comparativ, în aceeași perioadă din 2025, deficitul a fost de 43,66 miliarde de lei, ceea ce reprezenta 2,28% din PIB. Această scădere semnificativă, de 1,25% ca pondere în PIB, se datorează creșterii veniturilor și gestionării eficiente a cheltuielilor. Totuși, scăderea nominală este de aproximativ două ori mai mică, în contextul creșterii PIB-ului anual.
„Rezultatele primului trimestru evidențiază angajamentul nostru pentru consolidarea fiscală, reușind o reducere considerabilă a deficitului, în paralel cu menținerea unui ritm susținut al investițiilor publice, sprijinite în principal din fonduri europene”, au declarat oficialii Ministerului Finanțelor.
Veniturile totale înregistrate în primele trei luni ale anului au atins 158,76 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere de 12,3% față de aceeași perioadă din 2025. În termeni de PIB, veniturile au crescut cu 0,39%, fiind impulsionate de încasările din TVA, impozitul pe salarii și venit, precum și impozitele și taxele pe proprietate.
Încasările nete din TVA au ajuns la 33,63 miliarde lei, înregistrând o creștere de 17,7%. Aceasta a fost stimulată de o accelerare a încasărilor brute din TVA de 20,3%, ca urmare a modificării cotelor de TVA prin Legea nr. 141/2025. De asemenea, restituirile de TVA au crescut la 10,71 miliarde lei, comparativ cu 8,29 miliarde lei în primul trimestru din 2025, contribuind astfel la o lichiditate sporită în economie.
Impozitul pe salarii și venit a generat încasări de 17,97 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere de 19%. Această dinamică a fost susținută de avansul substanțial al impozitului pe dividende, cu o creștere de 53%, precum și de o majorare de 7,6% a impozitului pe salarii, influențată de eliminarea facilităților fiscale în sectoare precum construcțiile, agricultura, industria alimentară și IT, conform declarațiilor oficialilor MFP.
Contribuțiile de asigurări au totalizat 53,28 miliarde lei, înregistrând o creștere de 7%, depășind astfel dinamica fondului de salarii din economie. Această evoluție reflectă atât extinderea bazei de impozitare, cât și un transfer mai ridicat către Pilonul II de pensii comparativ cu primul trimestru al anului 2025, cu viramente de 5,77 miliarde lei la pensiile obligatorii administrate privat, comparativ cu 5,21 miliarde lei în aceeași perioadă din 2025.
Veniturile din accize au fost de 10,95 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere de 9,2% față de aceeași perioadă a anului precedent, fiind susținute în special de încasările din accizele pentru produsele energetice, care au crescut cu 20,6% față de anul anterior.
Sumele primite de la Uniunea Europeană au crescut semnificativ, ajungând la 13,20 miliarde lei, înregistrând o creștere de 43,5% comparativ cu primele trei luni ale anului trecut.
Cheltuielile totale incluse în bugetul general consolidat au fost de 179,85 miliarde lei, marcând o scădere nominală de 2,8% față de perioada similară a anului precedent. Ca pondere în PIB, cheltuielile s-au redus de la 9,7% la 8,8%, ceea ce reprezintă o scădere de 0,9% față de anul anterior.
Cheltuielile de personal au fost de 40,85 miliarde lei, în scădere cu 1,28 miliarde lei față de primul trimestru din 2025. „Reducerea a fost determinată de limitarea sporurilor și de restricționarea cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026, ponderea acestora în PIB scăzând la 2,0%, cu 0,2% mai mică decât în aceeași perioadă a anului trecut”, a precizat MFP.
Cheltuielile pentru bunuri și servicii au totalizat 23,56 miliarde lei, în creștere cu 5,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, explicația fiind dată de plățile efectuate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate pentru medicamentele restante din anul 2024.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 21,67 miliarde lei, din care 74,92% reprezintă plățile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile în cadrul PNRR pentru perioada 2021-2027.
Valoarea plăților pentru aceste proiecte a înregistrat o creștere de 1,8 miliarde lei, sau 12,72%, față de aceeași perioadă a anului trecut, compensând astfel scăderea investițiilor financiare din fonduri naționale. Cheltuielile cu dobânzile s-au situat la 13,37 miliarde lei, cu 0,88 miliarde lei mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut, menținându-și ponderea de 0,7% din PIB.
Cheltuielile cu asistența socială au totalizat 63,54 miliarde lei, în scădere cu 0,2% față de aceeași perioadă a anului trecut, fiind influențate de măsurile implementate prin Legea nr. 141/2025. Aceste cheltuieli au inclus și plățile pentru compensarea facturilor de energie electrică și gaze naturale, care s-au ridicat la 49,07 milioane lei în primele trei luni ale anului 2026.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 2,83 miliarde lei, destinate transportului de călători, sprijinului pentru producătorii agricoli și schemei de compensare a energiei pentru consumatorii noncasnici. Alte cheltuieli, în valoare de 2,76 miliarde lei, au vizat burse pentru elevi și studenți, sprijinirea cultelor, alte despăgubiri civile, precum și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Conform MFP, cheltuielile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 15,84 miliarde lei, incluzând proiecte din cadrul financiar 2014-2020 și 2021-2027, precum și subvențiile de la Uniunea Europeană destinate agriculturii și fondurile de modernizare, împreună cu asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR.
