NATO ia în considerare încheierea tradiției organizării summiturilor anuale, conform unor surse care au vorbit cu Reuters. Această decizie ar putea fi motivată de dorința de a evita o întâlnire tensionată cu președintele american Donald Trump, în ultimul său an de mandat.
Administrația Trump a fost cunoscută pentru criticile sale acerbe la adresa celor 31 de membri ai alianței, punând accent pe lipsa de sprijin pentru operațiunile militare americane, în special în contextul conflictului cu Iranul.
De-a lungul celor 77 de ani de existență, frecvența summiturilor NATO a variat, însă liderii au fost reuniți anual începând din 2021. Anul acesta, summitul va avea loc pe 7 și 8 iulie în Ankara, Turcia. Totuși, se pare că unii membri ai alianței doresc să reducă ritmul acestor întâlniri, conform unui oficial european și altor cinci diplomați din țările NATO.
Un diplomat a sugerat că summitul programat pentru 2027 în Albania ar putea fi mutat în toamnă, iar NATO ar putea să nu organizeze un alt summit în 2028, an crucial din punct de vedere electoral pentru Statele Unite. Alte voci din cadrul alianței propun ca summiturile să aibă loc la intervale de doi ani, deși decizia finală va aparține secretarului general Mark Rutte.
Un oficial NATO a declarat pentru Reuters că organizația va continua să organizeze întâlniri regulate între șefii de stat și de guvern, asigurându-se că Aliații se consultă în privința securității comune între summituri. Deși unele surse au menționat influența lui Trump, altele subliniază considerații mai ample în această discuție.
Diplomații și analiști sugerează că summiturile anuale pot genera presiune pentru rezultate vizibile, ceea ce poate distrage atenția de la strategii pe termen lung. Un diplomat a afirmat că „mai bine să avem mai puține summituri decât întâlniri ineficiente”, subliniind că esența puterii alianței constă în calitatea discuțiilor și a deciziilor luate.
Phyllis Berry, cercetător senior nerezident la Atlantic Council, a menționat că o reducere a summiturilor de mare profil ar putea ajuta NATO să funcționeze mai eficient și să evite tensiunile care au caracterizat întâlnirile recente. Ea a evidențiat că, în timpul Războiului Rece, NATO a organizat doar opt summituri și că primele întâlniri ale lui Trump au fost dominate de plângerile legate de cheltuielile reduse ale aliaților pentru apărare.
Summitul din 2022, desfășurat la Haga, a fost influențat de cererile lui Trump de a crește semnificativ cheltuielile pentru apărare, o propunere care a dus la un acord de a aloca 3,5% din PIB pentru apărarea de bază și 1,5% pentru investiții mai ample în securitate. Faptul că întâlnirea s-a încheiat fără scandaluri majore a fost considerat un succes.
Cu toate acestea, summitul din acest an se anunță a fi tensionat. După ce aliații NATO au refuzat să susțină acțiunile lui Trump în războiul din Iran, președintele a pus la îndoială angajamentul Statelor Unite față de pactul de apărare reciprocă al NATO, exprimându-și intenția de a părăsi alianța. În plus, amenințările sale de a retrage trupele din Europa din cauza cheltuielilor reduse ale aliaților au generat îngrijorări ample în rândul liderilor NATO.
Jens Stoltenberg, fostul secretar general al NATO, a reflectat asupra acestor amenințări în memoriile sale, subliniind impactul pe care l-ar fi avut o astfel de decizie asupra alianței, comparând-o cu o eventuală distrugere a NATO.


