Când observi cum vecinul tău își îngrijeste barba, este momentul să te gândești la a ta. Aceasta ar trebui să fie mentalitatea care îi ghidează pe politicieni, economiști și pensionari în Europa. Germania, cea mai influentă națiune europeană și un lider în reformele sociale, a început să pună în aplicare măsuri drastice de tăiere a cheltuielilor sociale, anunțând reduceri semnificative la pensii și asistență medicală. Aceste măsuri sunt necesare pentru a finanța creșterea cheltuielilor de apărare, conform unui articol din El Economista.
În prezent, Germania se confruntă cu o datorie publică care abia depășește 60% din PIB, ceea ce ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru alte state cu niveluri de îndatorare semnificativ mai mari. Acestea care plănuiesc să finanțeze cheltuieli de apărare prin emiterea de noi datorii, în timp ce își mențin sau extind cheltuielile sociale. Recent, piețele au demonstrat că împrumuturile publice „nelimitate” pot avea consecințe severe, iar Germania încearcă să ofere un exemplu clar în acest sens.
Este un paradox istoric faptul că Berlinul a inițiat această dezmembrare a statului social, având în vedere că Otto von Bismarck, cancelarul german de la sfârșitul secolului al XIX-lea, a fost cel care a creat primul sistem de pensii contributive și asigurări sociale, cu scopul de a combate ideile socialiste și de a îmbunătăți viața muncitorilor.
Un nou model de stat social, cu tăieri de miliarde
Timpul s-a schimbat, iar acum guvernul german de coaliție a aprobat un pachet amplu de reduceri ale asistenței sociale, în valoare de 38,3 miliarde de euro, până în 2030. Aceste tăieri vor afecta drastic sistemul de sănătate și garanțiile de pensii, pentru a aloca mai multe fonduri cheltuielilor militare. Uniunea Creștin Democrată (CDU) și Partidul Social Democrat (SPD), care formează coaliția de guvernare sub conducerea cancelarului Friedrich Merz, au convenit asupra acestor măsuri înainte de o ședință de cabinet programată pentru 28 aprilie 2026.
Cu toate tensiunile dintre cele două facțiuni ale coaliției, guvernul pare hotărât să-și implementeze mult discutata „toamnă a reformelor” a lui Merz, amânată recent pentru primăvara anului viitor. Alegerile regionale recente din Germania au creat o fereastră de oportunitate pe care analiștii o consideră propice pentru introducerea unor reforme nepopulare. Tensiunile au fost amplificate de amenințările tinerilor membri ai CDU de a bloca propunerile SPD de îmbunătățire a pensiilor.
Printre cele mai îngrijorătoare mesaje transmise de această mișcare de la Berlin se numără reformele propuse pentru pensii. Merz a declarat că pensia de stat va deveni o „acoperire de bază” pentru bătrânețe, insuficientă pentru menținerea unui nivel de trai decent. De asemenea, indemnizațiile de șomaj pe termen lung vor fi reduse. Aceste măsuri reprezintă cea mai semnificativă reformă a statului social german de la reformele Agendei 2010, implementate în anii 2000 de către Gerhard Schröder.
Avertisment pentru Europa: pensii mai mici în viitor?
Pe măsură ce discuțiile despre reducerile din Germania au început, Juan Ramón Rallo, doctor în economie, a atras atenția asupra restului Europei, în special asupra Spaniei. El a subliniat că, „dacă statul bunăstării german, cu o datorie publică de 63% din PIB, este în declin, cel spaniol, cu 103%, se află mult mai aproape de prăpastie”.
Rallo a comparat cheltuielile publice între cele două țări și a concluzionat că „nu există o diferență semnificativă” în ceea ce privește cheltuielile sociale, având în vedere că Germania alocă 19,7% din PIB pentru protecția socială, comparativ cu 18,5% în Spania. Aceasta sugerează că ceea ce este nesustenabil în Germania nu va deveni miraculos viabil în Spania.
De asemenea, s-a discutat intens despre sustenabilitatea pensiilor în întreaga Europă. Recent, Financial Times a publicat un editorial provocator care punea la îndoială capacitatea țărilor europene de a menține sisteme de pensii atât de generoase. Aceasta sugerează că măsurile adoptate de Germania ar putea fi doar începutul unei reduceri reale a pensiilor la nivel european, cu Spania fiind printre cele mai afectate.
Probleme severe cu datoriile implicite la pensii
Europa a promis mult pensionarilor săi, atât în termeni financiari, cât și în ceea ce privește drepturile. Printre țările cu cele mai mari promisiuni se află Spania, care se distinge prin drepturile la pensie. Datoriile implicite legate de pensii în conturile naționale se estimează că depășesc 600% din PIB, cea mai mare valoare din Europa, conform Eurostat.
Un raport elaborat de Capital Economics a evidențiat vulnerabilitatea economiilor din sudul Europei, inclusiv a Spaniei, în fața provocărilor legate de pensii. Se preconizează că cheltuielile publice pentru pensii în zona euro vor crește cu aproximativ 1% din PIB în următorul deceniu, cu variații semnificative între țări. Chiar dacă 1% poate părea modest, pentru statele cu dezechilibre bugetare, aceasta ar putea fi o presiune suplimentară asupra sustenabilității financiare.
Îmbătrânirea populației și costurile
Creșterea cheltuielilor pentru pensii este determinată în mare parte de îmbătrânirea populației. Generația „baby boom” ajunge acum la vârsta pensionării, un proces care este mai pronunțat în Italia și Spania, dar mai puțin intens în Franța și Germania. Raportul a menționat că în Spania, cheltuielile cu pensiile ar putea crește cu 1,5% din PIB până în 2035, iar Comisia Europeană estimează o cifră și mai mare, de 1,8%.
„În Germania și Spania, principalul risc este automulțumirea”, a spus Franziska Palmas, autoarea raportului. „Creșterea cheltuielilor cu pensiile nu va genera îngrijorare pe termen scurt, având în vedere că datoria Germaniei este relativ scăzută, iar cea a Spaniei a scăzut datorită unei economii în creștere.”
Dintr-o perspectivă paneuropeană, întrebarea crucială este dacă trebuie să facem un pas înapoi pentru a putea avansa mai apoi. Analiștii subliniază că Europa prioritizează bunăstarea, dar că pentru a menține un sistem de pensii de tip „pay as you go”, este necesară o creștere economică sustenabilă.
Odată cu anunțarea măsurilor guvernului german, ministrul spaniol al transporturilor, Óscar Puente, a reacționat rapid pe rețelele sociale, avertizând că „putem preveni acest lucru aici”. Totuși, diferențele în datoria publică între Germania și Spania complică redresarea financiară.
Problema din Germania este că aceste reduceri sunt justificate prin nevoia de reînarmare, ceea ce generează controverse. Deși se afirmă că cheltuielile pentru apărare vor stimula economia, realitatea este că acestea creează presiuni fiscale suplimentare, afectând și celelalte economii europene.
OCDE a avertizat că „creșterea cheltuielilor pentru apărare ar putea stimula temporar economia, dar generează presiuni fiscale pe termen lung.” De asemenea, criticile au fost îndreptate către autoritățile germane pentru utilizarea fondurilor destinate investițiilor în cheltuieli curente, ceea ce face ca măsurile actuale să fie cu atât mai semnificative.
În concluzie, analiștii sugerează că, deși stimulul fiscal ar putea genera activitate economică, din cauza costurilor în creștere ale unei populații îmbătrânite, efectele pozitive ale acestuia ar putea fi dezamăgitoare. Progresele în reformele structurale sunt, de asemenea, foarte așteptate, dar rămân neclare.
