Latifa, o mamă de 35 de ani cu doi copii mici, își desfășoară viața și activitatea profesională în Rabat. Modelul de familie nucleară urbană, pe care îl reprezintă, devine din ce în ce mai popular în Maroc. În acest context, numărul persoanelor singure și al celor divorțate este în creștere, ceea ce reflectă o adevărată „revoluție” socială. Această transformare necesită o reformă legală care să se alinieze acestor schimbări, după cum indică un raport al agenției de știri EFE.
Conform celui mai recent recensământ național, modelul de familie nuclear, centrat pe părinți și copii (unul sau doi), a ajuns să reprezinte 73% din structura familială a țării. Această statistică subliniază transformările rapide ce au avut loc în societatea marocană în ultimele trei decenii.
Structura familială din Maroc devine din ce în ce mai asemănătoare cu cea europeană: căsătoriile se înregistrează mai puțin frecvent și au loc mai târziu, iar ratele divorțului și ale persoanelor singure sunt în creștere. În plus, natalitatea a scăzut, populația îmbătrânește, iar migrarea din mediul rural către orașe continuă să fie o tendință semnificativă.
Aceste schimbări sociale indică, potrivit analiștilor, o necesitate urgentă de a aborda o problemă lăsată în urmă: revizuirea Codului familiei, cunoscut sub numele de Moudawana.
Femeia, motorul schimbării
Femeile joacă un rol crucial în această „revoluție” socială. Accesul la educație superioară și integrarea pe piața muncii au condus la schimbări semnificative în ceea ce privește deciziile legate de căsătorie, numărul de copii și organizarea vieții de familie. Vârsta medie la prima căsătorie a crescut la 27 de ani pentru femei și 33 de ani pentru bărbați, un aspect care ar fi fost de neimaginat pentru generațiile anterioare.
Acest decalaj temporal are consecințe directe asupra ratei natalității, care a scăzut la 1,9 copii pe familie. Familiile devin mai mici, iar numărul cuplurilor fără copii a ajuns la 10% din total.
Deși numărul femeilor care lucrează este în creștere, egalitatea de gen rămâne o provocare. Participarea femeilor la forța de muncă este de aproximativ 27%, cu valori mai ridicate în mediul urban și în domeniile serviciilor, educației și sănătății. În medie, femeile câștigă cu 30% mai puțin decât bărbații pentru muncă similară, iar rata șomajului în rândul lor este de două ori mai mare.
„Femeile marocane au pășit în modernitate, dar mediul și infrastructura de bază nu le susțin”, afirmă sociologul Soumaya Naamane Guessous.
Un model de familie marocană hibrid
Raportul recent relevă că peste 51% dintre adulții necăsătoriți nu își doresc căsătorie. Există, de asemenea, diferențe semnificative între sexe: 53,6% dintre femei consideră căsătoria ca fiind importantă, comparativ cu doar 31,5% dintre bărbați. Căsătoriile între rude au scăzut cu 10 puncte procentuale, dar continuă să reprezinte 21% din toate uniunile. Totodată, 83% dintre femei se căsătoresc cu parteneri din același mediu social, iar 62% din aceeași zonă geografică.
Deși căsătoria a devenit o alegere mai personală și nu mai reprezintă o alianță între familii, medierea familială este încă prezentă în 58% dintre cazuri, în special în mediul rural. Expertul în demografie, Rachid Tahtou, descrie această situație ca fiind un „model hibrid”, în care tradiția și modernitatea coexistă. Acest model este rezultatul creșterii nivelului de trai, educației îmbunătățite și aspirațiilor individuale, având ca rezultat familii mai mici, o autonomie sporită și dorința de dezvoltare personală pentru ambele sexe.
Tahtou subliniază că nu este vorba despre o simplă „europenizare”, ci despre un „model demografic de tranziție” specific societăților în dezvoltare.
Codul familiei, o reformă incompletă
Aceste transformări au fost posibile și datorită reformei parțiale a Moudawanei, Codul familiei din Maroc, adoptat inițial în mijlocul secolului trecut. Reforma din 2004 a stabilit vârsta minimă pentru căsătorie la 18 ani, deși legea islamică permite căsătoriile minorilor cu aprobatul unui judecător în anumite condiții. Această reformă a adus, de asemenea, îmbunătățiri importante în drepturile femeilor în caz de divorț și custodie, precum și un control judiciar mai strict în problemele de familie.
Pentru mișcarea feministă, aceste modificări nu sunt suficiente. Activistele solicită interzicerea căsătoriilor forțate, eliminarea poligamiei, egalitate totală între femei și bărbați și abrogarea legilor care penalizează concubinajul, adică viața în cuplu fără căsătorie.
În plus, ele contestă practica prin care unele unități de cazare (hoteluri și pensiuni) solicită certificatul de căsătorie doar cuplurilor marocane.
Dacă aceste revendicări vor fi acceptate, anunțurile tradiționale „Doar pentru cupluri căsătorite”, care apar în multe hoteluri din țară, ar putea dispărea în curând.
