Miza politică este semnificativă: districtul electoral a fost câștigat anterior de democratului Cleo Fields, iar astfel de circumscripții, cu o populație minoritară considerabilă, sunt de obicei favorabile Partidului Democrat.
Eliminarea acestor districte permite statelor conduse de republicani să redeseneze limitele circumscripțiilor, ceea ce le-ar putea aduce un număr mai mare de mandate în Camera Reprezentanților, conform Associated Press.
În sistemul electoral american, alegătorii nu votează doar la nivel de stat, ci și în districte electorale pentru Congres. Fiecare district are un reprezentant în Camera Reprezentanților, ceea ce face ca modul în care sunt trasate granițele acestor districte să influențeze puternic cine va câștiga un mandat: democrații sau republicanii.
Districtul din Louisiana fusese creat cu scopul de a corecta o delimitare electorală considerată discriminatorie. Având o populație afro-americană semnificativă, configurația anterioară a limitat șansele alegătorilor de culoare de a-și alege reprezentanți în Congres. Noua împărțire a fost concepută pentru a introduce un al doilea district în care votanții afro-americani să fie predominanți.
Cu toate acestea, majoritatea conservatoare a Curții Supreme a decis că acest district s-a bazat excesiv pe criterii rasiale. Judecătorii au concluzionat că, deși legea americană permite protejarea minorităților împotriva discriminării în alegeri, rasa nu poate deveni criteriul principal în definirea unui district electoral.
Președintele Curții Supreme, John Roberts, a descris anterior această delimitare ca fiind „un șarpe”, având în vedere că se întinde pe mai mult de 320 de kilometri și unește zone diferite din Louisiana pentru a include comunități de alegători afro-americani în aceeași circumscripție.
Această decizie limitează aplicarea prevederilor din Legea privind dreptul de vot, adoptată în 1965, destinată să combată discriminarea rasială în alegeri. Conform acestei legi, statele americane sunt obligate să asigure minorităților șanse reale de a-și alege reprezentanți în Congres.
Această reglementare a fost folosită timp de decenii pentru a preveni diluarea votului minorităților, o situație în care alegătorii afro-americani sau latino sunt împărțiți între mai multe districte, reducându-le astfel influența asupra rezultatelor electorale.
Aproximativ 70 dintre cele 435 de districte congresionale din SUA beneficiază de protecția acestei reglementări, conform estimărilor experților în legislație electorală.
Decizia Curții Supreme ar putea avea efecte semnificative dincolo de Louisiana, permițând statelor conduse de republicani să conteste sau să elimine districte în care alegătorii afro-americani și latino au o pondere considerabilă. Având în vedere că aceste comunități votează adesea cu democrații, efectul politic ar putea favoriza republicanii.
Reverendul Al Sharpton, un renumit lider afro-american în lupta pentru drepturile civile, a caracterizat decizia drept „un glonț în inima dreptului la vot”.
Într-o reacție la decizie, Donald Trump a părut inițial neinformat, întrebând când a fost pronunțată hotărârea, menționând că a fost ocupat cu întâlniri oficiale. Ulterior, a declarat că susține redesenarea circumscripțiilor de către oficialii republicani pentru a spori șansele partidului în Congres.
Louisiana este condusă de un guvernator republican și are o majoritate republicană în legislativul local, ceea ce înseamnă că autoritățile statului pot controla modul în care sunt trasate circumscripțiile electorale.
Decizia Curții Supreme le oferă acum oportunitatea de a modifica delimitarea acestor circumscripții pentru a obține un avantaj electoral.
