Belgia își propune să achiziționeze activele de energie nucleară de la compania franceză Engie, având în vedere repornirea unor reactoare, în contextul revenirii europene la energia atomică ca urmare a crizelor energetice recente, conform Financial Times.
Premierul belgian Bart De Wever a anunțat pe platforma X că a fost realizat un acord cu Engie pentru a defini condițiile necesare și a demara studiile necesare pentru preluarea completă a flotei nucleare belgiene. Acesta a subliniat că „toate activitățile de dezmembrare sunt suspendate cu efect imediat”.
Engie, împreună cu statul belgian, care în trecut își propusese să se îndepărteze de energia nucleară, au declarat că discuțiile privind naționalizarea sunt în stadiu preliminar, având ca obiectiv finalizarea unui plan de acord până în luna octombrie. Deși detaliile financiare nu au fost divulgate, ambele părți au menționat că orice înțelegere ar trebui să fie neutră din punct de vedere financiar, ceea ce sugerează că Engie nu va obține un profit semnificativ din vânzare, dar ar putea transfera și obligațiile legate de fabrici și angajați.
Un oficial din Belgia a precizat că se vor începe studii de due diligence pentru a evalua starea reactoarelor și pentru a determina fezabilitatea unei posibile achiziții, ceea ce ar putea însemna prelungirea duratei de viață a reactoarelor destinate anterior dezmembrării.
În urma invaziei Ucrainei de către Rusia în 2022, Belgia, alături de alte națiuni europene, și-a revizuit planurile de abandonare a energiei nucleare, în contextul unei crize energetice și al creșterii inflației. Guvernul belgian a decis să extindă durata de viață a două reactoare care erau programate pentru dezafectare și acum evaluează situația altor cinci reactoare aflate în diferite etape de oprire.
La un moment dat, cele șapte reactoare erau planificate pentru dezmembrare până în 2025, o decizie care convenea Engie, un distribuitor de gaze și specialist în energie regenerabilă, care dorea să-și reducă treptat activitățile nucleare. Cu toate acestea, după ce Belgia a ezitat, Engie a fost de acord să prelungească durata de viață a două reactoare până în 2035, dar a făcut acest lucru cu reticență, conform unor surse informate.
Surse din industrie au menționat că Belgia ar putea explora opțiuni pentru a construi o capacitate mai mare sau pentru a redeschide un al treilea reactor destinat dezmembrării. Engie a estimat anterior că dezafectarea reactoarelor va costa aproximativ 8,4 miliarde de euro și a solicitat compensații financiare din partea Belgiei pentru costurile asociate cu continuarea activității reactoarelor în funcțiune. Odată ce dezmembrarea a început, repornirea centralelor nucleare poate deveni extrem de costisitoare și necesită studii de fezabilitate elaborate.
În acest context, Europa își accelerează tranziția către energia nucleară. Franța, de exemplu, are planuri de a construi cel puțin șase noi reactoare până în 2040 pentru a înlocui flota veche, în timp ce Suedia, Regatul Unit și Republica Cehă își extind, de asemenea, capacitățile nucleare.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat recent că Europa a comis o „greșeală strategică” prin renunțarea la energia nucleară după dezastrul de la Fukushima din 2011 din Japonia, care a determinat multe țări, inclusiv Germania, să-și dezafecteze centralele nucleare. De asemenea, Comisia a prezentat o strategie pentru sprijinirea dezvoltării reactoarelor modulare mici, care, deși rămân nedovedite comercial, ar putea oferi o sursă de energie nucleară mai scalabilă comparativ cu reactoarele tradiționale.
