Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a făcut vineri o declarație îngrijorătoare privind situația financiară a României, subliniind că țara noastră riscă să piardă aproximativ 458,7 milioane de euro din cererea de plată nr. 3 din cauza neîndeplinirii anumitor jaloane. Acesta a evidențiat că guvernul român a avut un interval de timp cuprins între decembrie 2023 și noiembrie 2025 pentru a implementa modificări și a negocia cu Comisia Europeană, dar rezultatele nu s-au materializat.
Pierderea acestor fonduri apare într-un context mai larg, în care „actualul guvern a renunțat la miliarde de euro disponibili sub formă de împrumuturi cu dobânzi foarte mici”. Negrescu a avertizat că „dacă întârzierile persistă din cauza unui management deficitar, am putea ajunge la pierderi semnificative de miliarde de euro din întregul mecanism de finanțare europeană”.
Vicepreședintele a descris „un plan redactat în grabă, cu reforme insuficient pregătite”, care nu ține cont de capacitatea administrativă a României și nu beneficiază de o asumare politică serioasă. Deși a criticat modul în care a fost elaborat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Negrescu a evitat să nominalizeze partidele implicate în acest proces.
În continuare, Negrescu a subliniat că guvernul român pare să încerce să compenseze întârzierile prin reforme realizate pe fugă, doar pentru a îmbunătăți imaginea publică, avertizând că această abordare este greșită, deoarece reformele trebuie să fie implementate fără presiune.
Coaliția pro-europeană, formată acum 10 luni cu scopul de a salva fondurile europene, a fost criticată de Negrescu pentru lipsa de rezultate, evidențiind pierderile financiare, afectarea credibilității și întârzierile în investiții. El a afirmat că „partidele pro-europene au avut și au încă posibilitatea de a face lucrurile mai bine”.
În ceea ce privește negocierile pentru viitorul buget al Uniunii Europene, Negrescu a subliniat că „România trebuie să fie fermă: nu putem accepta ca fondurile europene să fie condiționate de reforme prost gândite și fără flexibilitate”.
Un aspect pozitiv menționat de vicepreședinte este posibilitatea României de a salva o parte din banii necheltuiți. Acesta a explicat că, datorită „mecanismului pe care l-am impus Comisiei Europene prin rapoartele și demersurile realizate la nivelul legislativului european”, țara noastră poate redirecționa o parte din sumele neutilizate către noi instrumente financiare. Acestea ar putea fi folosite pentru a finanța proiectele deja începute sau pentru a include proiecte cu dublă utilizare, care pot continua după termenul limită din august 2026.
