Într-un mesaj postat pe Facebook, ministrul Dragoș Pîslaru a răspuns acuzațiilor care îl implicau pe el și pe alți membri ai guvernului în pierderea sumei de 458,7 milioane euro, afirmând că responsabilitatea aparține, de fapt, guvernului condus de Marcel Ciolacu. Pîslaru subliniază că este inacceptabil să se pună vina pe un guvern care a avut la dispoziție o fereastră extrem de limitată de timp, între 23 iunie și 28 noiembrie 2025, pentru a corecta anii de neglijență în implementarea reformelor.
Referindu-se la cererea de plată nr. 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență, ministrul a explicat că întârzierile depunerii acesteia și neîndeplinirea jaloanelor necesare sunt responsabilitatea guvernului actual. „Cererea 3 a fost depusă cu o întârziere de 9 luni, pe 15 decembrie 2023, sub conducerea premierului Marcel Ciolacu. La momentul depunerii, ministrul Adrian Câciu a afirmat, oficial, în fața Comisiei Europene, că jaloanele erau îndeplinite în mod satisfăcător. Însă, Comisia a constatat că reformele nu erau realizate corespunzător”, a declarat Pîslaru.
În continuarea expunerii sale, ministrul a menționat că, în perioada de 1 an și 5 luni de remediere, guvernele au amânat măsurile necesare, evitând reformele esențiale. „În mai 2025, Comisia a decis suspendarea parțială a plăților pentru patru reforme esențiale, inclusiv pensiile speciale și numirile în consiliile de administrație din sectorul energiei și transporturilor”, a adăugat Pîslaru.
Dragoș Pîslaru a subliniat și provocările cu care s-a confruntat Guvernul condus de Ilie Bolojan, care a fost nevoit să implementeze un program complex de reforme într-un interval foarte scurt. „România a primit un termen de 6 luni pentru a remedia problemele, până la 28 noiembrie 2025. La preluarea mandatului pe 23 iunie 2025, timpul era extrem de limitat. Am reușit să facem progrese în anumite domenii, dar în altele întârzierile erau atât de mari încât nu puteau fi reparate complet în câteva luni”, a explicat acesta.
Ministrul a adus în discuție și măsurile necesare pentru recuperarea fondurilor europene, menționând că reformele legate de pensiile speciale, operaționalizarea AMEPIP și reformele în companiile de stat din domeniul energiei și transporturilor sunt esențiale. De asemenea, Pîslaru a evidențiat cauzele pierderii fondurilor europene, inclusiv tergiversarea de către Curtea Constituțională a reformei pensiilor pentru magistrați și influențele politice în ceea ce privește AMEPIP și companiile de stat.
