Alfred Kammer, șeful departamentului european al Fondului Monetar Internațional (FMI), a oferit recent o analiză critică asupra subvențiilor guvernamentale și reducerilor fiscale implementate în Uniunea Europeană pentru a combate criza energetică. Într-un interviu acordat Financial Times, el a subliniat că două treimi din aceste măsuri nu sunt bine direcționate.
Kammer a explicat că, deși inițiativele guvernamentale de a proteja cetățenii de creșterea prețurilor la energie, cauzată de tensiunile din Orientul Mijlociu, sunt modeste, este posibil ca politicienii din UE să întâmpine dificultăți în anularea acestor măsuri. Această situație ar putea genera o povară fiscală considerabilă în viitor.
„Este evident că guvernele UE nu învață din lecțiile anului 2022”, a afirmat Kammer, referindu-se la răspunsul din perioada care a urmat invaziei Rusiei în Ucraina, când au fost adoptate măsuri pentru a atenua impactul creșterii prețului gazelor.
El a adăugat că nu toate țările au gestionat cu prudență resursele fiscale în contextul actualei crize. „Trebuie să discutăm cu cetățenii despre faptul că cheltuielile pentru măsuri universale sunt o metodă extrem de costisitoare de a utiliza veniturile din impozite, mai ales având în vedere alte necesități de cheltuieli”, a completat acesta.
În plus, FMI a avertizat că anumite state europene se confruntă deja cu o situație financiară precariousă, ca urmare a efectelor pandemiei de COVID-19 și a conflictului din Ucraina. „Există țări care nu dispun de spațiu fiscal și nu pot implementa măsuri fără ajustări bugetare corespunzătoare… Acestea se află într-o situație extrem de dificilă în ceea ce privește resursele financiare disponibile și trebuie să fie atente la reacțiile piețelor”, a declarat Kammer pentru FT.
Potrivit estimărilor FMI, guvernele din UE au cheltuit aproximativ 2,5% din PIB pentru intervenții în domeniul energetic de la începutul războiului din Ucraina. Comparativ, măsurile anunțate până în prezent în UE constituie în medie doar 0,18% din PIB, conform datelor FMI.
În contextul acestei crize energetice, guvernele din întreaga lume sunt sub presiune să acționeze. De exemplu, Germania a anunțat o reducere temporară a taxelor pe benzină și motorină, în timp ce Spania a alocat 3,5 miliarde de euro pentru a reduce taxa pe valoarea adăugată la produsele energetice. Prim-ministrul italian, Giorgia Meloni, a implementat, de asemenea, reduceri temporare ale accizelor la carburanți. România a adoptat măsuri similare, reducând acciza la motorină.
Kammer a concluzionat că problema acestor măsuri este că, odată implementate, criza energetică ar putea dura mai mult decât se anticipează, iar costurile vor crește. „Când avem aceste creșteri de prețuri, acest lucru sugerează o tranziție către surse alternative de energie”, a adăugat el.
