Un grup de cel puțin 34 de membri ai Parlamentului European a solicitat conducerii Uniunii Europene să intervină în legătură cu decizia Bienalei de la Veneția de a permite participarea artiștilor ruși la ediția din 2026. Într-o scrisoare adresată joi Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, șefa diplomației europene, și lui Constantinos Kombos, ministrul de Externe al Ciprului, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, europarlamentarii au cerut suspendarea finanțării europene pentru acest eveniment internațional de artă.
Conform informațiilor furnizate de Politico, aceștia au cerut „măsuri restrictive” împotriva persoanelor și organizațiilor implicate în organizarea pavilionului oficial al Rusiei la Bienala de la Veneția. Membrii PE au subliniat că „este mult mai mult decât o controversă culturală; este un test al angajamentului Uniunii Europene față de Ucraina, de valori și de statul de drept”.
Conflictul a fost reluat după ce Fundația Bienalei a confirmat revenirea Rusiei, o decizie ce contrazice practica anilor anteriori. După începerea războiului în 2022, Rusia nu a mai participat la Bienală, iar multe instituții culturale europene au evitat colaborările oficiale cu artiști sau organizații finanțate de statul rus. Deși nu a existat o interdicție oficială din partea UE, presiunea politică și pozițiile publice ale guvernelor au condus, în fapt, la excluderea Rusiei din evenimentele culturale majore. Astfel, revenirea anunțată pentru 2026 reprezintă prima participare a Rusiei de la începutul conflictului și marchează o schimbare semnificativă de poziție din partea organizatorilor.
Această decizie a stârnit deja reacții negative din partea a peste 20 de guverne europene, iar Comisia Europeană a avertizat că ar putea revizui finanțarea acordată acestui eveniment. Europarlamentarii au mers mai departe, solicitând explicit oprirea fondurilor europene, estimate la aproximativ 2 milioane de euro pe o perioadă de trei ani. Aceștia argumentează că banii Uniunii Europene nu ar trebui să sprijine „direct sau indirect” o platformă care ar putea îmbunătăți imaginea internațională a Rusiei. Fondurile UE acoperă costurile generale ale expoziției pe mai multe ediții, nu doar pe cea din 2026, astfel că suspendarea acestora ar reprezenta o presiune concretă asupra organizatorilor.
„Argumentele politice, morale și juridice sunt clare. Ceea ce este necesar acum este acțiunea”, au declarat semnatarii scrisorii.
În Italia, organizatorii Bienalei și-au apărat decizia, afirmând că arta trebuie să rămână un spațiu de dialog, independent de conflictele politice. Cu toate acestea, autoritățile italiene s-au distanțat de această poziție. Ministrul Culturii, Alessandro Giuli, i-a cerut Tamarei Gregoretti, reprezentanta guvernului în conducerea Bienalei, să demisioneze, acuzând-o că nu a informat autoritățile despre participarea Rusiei și că a susținut această decizie, în ciuda sensibilității internaționale a subiectului.
Expoziția Internațională de Artă este programată să aibă loc între 9 mai și 22 noiembrie 2026.
În centrul acestei dispute se află o întrebare fundamentală: poate cultura să rămână neutră în timp de război? Organizatorii Bienalei susțin că răspunsul este afirmativ, în timp ce tot mai mulți lideri europeni consideră că nu. Conflictul ar putea deveni un test crucial pentru modul în care Uniunea Europeană își utilizează instrumentele financiare și politice pentru a susține pozițiile sale în cadrul războiului din Ucraina, inclusiv în afara domeniului economic sau militar.
