Portofelul digital european (EUDI Wallet) va oferi cetățenilor din Uniunea Europeană posibilitatea de a-și dovedi identitatea online, facilitând accesul la servicii atât publice, cât și private. Acesta va conține informații personale, cum ar fi numele, data nașterii și cetățenia, alături de documente digitale precum permise de conducere, bilete de transport, diplome și rețete medicale, conform unui articol publicat de The Conversation. Utilizatorii vor avea abilitatea de a semna electronic documente cu valoare legală și de a interacționa cu instituții din alte state membre ale UE fără a întâmpina bariere administrative. De exemplu, un cetățean român ar putea utiliza o rețetă emisă în Franța într-o farmacie din Belgia.
Implementarea portofelului digital este planificată până în anul 2030, însă utilizarea sa nu va fi obligatorie. Conform planului Comisiei Europene, aproximativ 80% din populația UE ar trebui să adopte această soluție până în 2030, iar fiecare stat membru are obligația de a oferi cel puțin o opțiune similară până la finalul anului 2026. Deși utilizarea nu va fi impusă, până în 2027, toate instituțiile și companiile care solicită autentificare puternică, inclusiv băncile, vor fi obligate să accepte această formă de identificare. Aplicația va funcționa în principal pe smartphone-uri și va include mecanisme avansate de securitate, cum ar fi opțiunea de a utiliza pseudonime sau tehnologii care protejează identitatea utilizatorului.
Printre avantajele acestei inițiative se numără reducerea fraudelor și simplificarea proceselor administrative. De exemplu, închirierea unei mașini sau aplicarea pentru un loc de muncă ar putea fi realizate complet online, fără a mai fi necesară trimiterea de copii ale documentelor. Utilizatorii vor beneficia de un panou de control prin care pot vizualiza informațiile partajate și pot semnala cereri suspecte. De asemenea, tehnologii precum „zero-knowledge proof” vor permite verificarea unor date (cum ar fi vârsta) fără a dezvălui alte informații personale.
Cu toate acestea, experții subliniază și riscurile asociate cu utilizarea portofelului digital. Un prim risc este creșterea volumului de date personale colectate, uneori fără ca utilizatorii să fie pe deplin conștienți. Portofelele digitale pot deveni, de asemenea, ținte pentru atacuri cibernetice, în special în cazul datelor oficiale validate, cum ar fi diplomele sau identitatea, care au o valoare ridicată. De asemenea, există riscul ca persoanele care nu au acces la tehnologie sau care nu sunt familiarizate cu utilizarea acesteia să fie excluse din sistem.
Portofelul digital prezintă și provocări legate de suveranitate, întrucât identificarea cetățenilor a fost, până acum, responsabilitatea statelor. Implicarea companiilor private, inclusiv non-europene, în furnizarea acestor servicii poate crea riscuri de influență externă și dependență tehnologică. Pentru a asigura o funcționare eficientă și sigură a sistemului, sunt necesare reguli clare referitoare la implementare, audituri stricte și sancțiuni pentru eventualele abuzuri. Experții subliniază, de asemenea, importanța menținerii opțiunilor tradiționale, cum ar fi documentele pe hârtie, pentru a asigura reziliența sistemului și libertatea de alegere a cetățenilor. Portofelul digital european ar putea deveni un instrument esențial în viața cotidiană, însă succesul său va depinde de echilibrul dintre inovație, securitate și protecția drepturilor individuale.
