Asociația Română a Băncilor (ARB) a declarat că are încredere că analiza finală realizată de autorități va confirma că băncile au acționat întotdeauna cu bună-credință, respectând cadrul legal și reglementările în vigoare, precum și regulile stabilite de autoritățile competente.
În continuare, Consiliul Concurenței intenționează să audieze instituțiile de credit implicate în investigație, având în vedere că toate cele zece bănci au primit deja o copie a raportului elaborat de echipa de investigație. Potrivit autorității de concurență, analiza se concentrează pe activitatea băncilor pe piața monetară interbancară, în special în cadrul procedurii de fixing, dar și în intervalul de 15 minute de după fixing, care include operațiunile de atragere și plasare a depozitelor interbancare de către bănci în contextul stabilirii ratelor ROBOR/ROBID la nivel național.
Mai multe dintre băncile implicate au exprimat deja puncte de vedere, unele dintre ele afirmând că au acționat conform cerințelor legale. În funcție de evoluția investigației, aceste instituții de credit au menționat că iau în considerare opțiunea de a contesta legal concluziile, inclusiv în instanță.
ARB subliniază faptul că Banca Națională a României (BNR) joacă un rol esențial ca organizator, reglementator și supraveghetor al pieței monetare interbancare, conform Normei 4/1995. Asociația evidențiază că legislația impune criterii stricte de participare, iar regulile de tranzacționare și transparență sunt stabilite la nivelul pieței.
„În calitate de supraveghetor al acestei piețe reglementate, BNR dispune de cadrul legislativ necesar pentru prevenirea abuzului de piață legat de manipularea indicilor de referință, conform Regulamentului Uniunii Europene nr. 596/2014“, a afirmat ARB.
Asociația a menționat că nu există informații conform cărora băncile ar fi fost sancționate pentru modul în care au respectat obligațiile de cotare sau că BNR s-ar fi sesizat în contextul regulamentului european referitor la abuzul de piață.
ARB a avertizat că modul în care subiectul a fost prezentat în spațiul public poate crea confuzie în privința funcționării unei piețe reglementate și poate avea efecte negative asupra stabilității financiare. „În cazul unor subiecte cu impact sistemic, evaluările sau concluziile anticipative pot genera efecte care depășesc cadrul investigației și pot influența negativ funcționarea pieței și percepția publicului. Este esențial ca dezbaterea publică pe această temă să se desfășoare cu maximă rigoare și responsabilitate“, a transmis ARB.
Asociația a subliniat că ROBOR are un rol crucial în transmiterea politicii monetare și în funcționarea pieței monetare, având un impact semnificativ asupra stabilității financiare. Procesul de fixing este considerat de ARB unul riguros, bazat pe cotații de lichiditate din piața interbancară și este supravegheat de BNR conform unor reguli stricte.
Referitor la creșterea dobânzilor începând cu anul 2022, ARB a menționat că fenomenul nu a fost unul local, ci a fost generat de factori macroeconomici precum inflația, deficitele fiscale, criza energetică, războiul din Ucraina și structura economiei. „Factorii care influențează evoluția ROBOR sunt legați direct de dezechilibrele macroeconomice, de nivelul ratei inflației și al dobânzii de politică monetară, de necesarul de lichiditate, precum și de percepția agențiilor de rating și a finanțatorilor, în general“, a explicat ARB.
Asociația a mai adăugat că fiecare bancă își stabilește independent strategia de preț și cotațiile, bazându-se pe propriile analize de risc și costuri de finanțare. ARB consideră că similitudinea cotațiilor în anumite momente nu reprezintă o înțelegere între bănci, ci o reacție normală a actorilor economici care se confruntă cu aceleași presiuni de piață.
În 2022, România s-a confruntat cu o rată ridicată a inflației, care a atins 16,8% în luna noiembrie, iar BNR a majorat dobânda de politică monetară de opt ori, crescând de la 1,75% în 2021 la 6,75% la sfârșitul anului 2022. ARB a menționat, de asemenea, că o investigație similară privind instituțiile de credit active pe piața monetară interbancară și modul de stabilire a ROBOR a fost inițiată de Consiliul Concurenței în 2008, iar ARB susține că nu are cunoștință despre vreo deficiență constatată în acest context concurențial.
