Artista a demarat un nou capitol în protejarea brandului său personal, depunând cereri de trademark pentru două fragmente audio care promovează albumul său recent, „The Life of a Showgirl”. De asemenea, a solicitat și protecția unei imagini iconice în care apare îmbrăcată într-o ținută emblematică și având în mână o chitară roz. Acest demers reprezintă o extindere a strategiei juridice a artistei, care, anterior, se concentra pe protejarea numelui, versurilor și produselor asociate cu brandul său, conform informațiilor publicate de NBC News.
Decizia artistei a venit ca răspuns la proliferarea materialelor false create cu ajutorul inteligenței artificiale, în care ea a fost ținta principală. Aceste materiale au inclus clipuri ce promovau produse inexistente și imagini manipulate, care au devenit virale pe internet. Inclusiv fostul președinte Donald Trump a distribuit la un moment dat conținut fals în care artista părea să îl susțină în campania sa electorală. Experții subliniază că înregistrarea vocii ca marcă este o abordare relativ nouă. Spre deosebire de drepturile de autor, care protejează doar înregistrările existente, tehnologiile de inteligență artificială au capacitatea de a genera conținut complet nou, imitând vocea fără a reproduce direct. Astfel, conceptul de „sound mark” ar putea oferi artiștilor posibilitatea de a contesta și imitațiile care sunt „suficient de similare”, nu doar copiile exacte.
Acest demers nu este singular; Matthew McConaughey a devenit recent primul actor de top care a inițiat cereri similare pentru a-și proteja atât imaginea, cât și vocea. Alți artiști, precum Scarlett Johansson, au ridicat vocea împotriva utilizării vocii lor în produse bazate pe AI, iar Tom Hanks a semnalat reclame false care foloseau imaginea sa. De asemenea, Bryan Cranston a criticat replicarea neautorizată a identității sale digitale. Aceste situații reflectă presiunea în creștere asupra companiilor tehnologice, iar inițiative precum „The Human Artistry Campaign” solicită reguli mai stricte pentru utilizarea conținutului creativ. În același timp, platforme precum YouTube lucrează la dezvoltarea unor instrumente de detectare a deepfake-urilor, oferind artiștilor un control mai mare asupra imaginii lor în mediul online.
