„Drona de la Galați nu a fost detectată pe radar deoarece zbura la o altitudine de doar 50 de metri. Radarele noastre sunt concepute pentru a detecta obiecte de la altitudini mai mari”, a declarat marți ministrul Apărării, într-un interviu acordat Euronews Romania.
Amenințări emergente la altitudini reduse
Ministrul Miruță a explicat că actuala apărare aeriană a României este pregătită să facă față amenințărilor venite de la altitudini mari. Cu toate acestea, riscurile recente provin din zona joasă, unde dronele mici sunt foarte greu de depistat. Acestea au o suprafață de reflexie mică și pot naviga în zone greu accesibile, cum ar fi văile sau terenurile accidentate, unde semnalul radar poate fi perturbat.
„Armata Română a fost concepută pentru a proteja spațiul aerian la altitudini mai mari. Acum, pericolul provine și de la obiecte mici, cu suprafață de reflexie redusă”, a subliniat ministrul.
„Adesea, semnalul nu ajunge la sursă din cauza obstacolelor naturale, precum dealurile sau munții, iar țintele sunt extrem de mici”, a adăugat el.
Implementarea de noi sisteme anti-dronă
Ministrul Apărării a anunțat că România a început să își adapteze strategia în fața acestor amenințări, incluzând soluții specifice în planul de înzestrare: „În ultimele luni, am integrat în sistem soluții care ne permit să detectăm aceste drone.”
Conform acestuia, noile sisteme vor facilita nu doar detectarea țintelor la altitudini reduse, ci și interceptarea acestora în anumite situații.
Livrările se vor întinde până în 2028
Miruță a menționat că România a inclus mai multe proiecte legate de sistemele anti-dronă în planurile recent aprobate de Parlament, însă livrările vor fi întinse pe o perioadă mai lungă. „De acum 2-3 ani, după ce acest tip de amenințare a devenit evident, România a modificat strategia și a inclus soluții în planul de înzestrare. Unele livrări sunt așteptate în 2027, iar altele în 2028”, a afirmat ministrul.
El a subliniat că problema nu este exclusivă României, menționând că cererea globală pentru astfel de sisteme este foarte mare, iar producătorii nu reușesc să facă față solicitărilor: „Nu suntem singurii. Toate țările au adoptat măsuri similare, dar producția acestor sisteme nu poate ține pasul cu cererea.”
Reacții după incidentul de la Galați
În urma incidentului de la Galați, unde o dronă zburând la joasă altitudine a rămas nedetectată, autoritățile române au repoziționat unele sisteme antiaeriene și au introdus altele noi în zonele vulnerabile. Ministrul a caracterizat acest incident ca fiind o „bornă majoră” în procesul de adaptare a apărării la amenințările generate de drone.
„Din scenariile care anterior nu erau acoperite, acum câteva sunt incluse”, a declarat Miruță. Deși oficialul a recunoscut că riscurile nu pot fi complet eliminate, el a adăugat că probabilitatea unor incidente similare este în scădere.
