O nouă măsură, aflată încă în discuție, ar putea oferi autorităților naționale posibilitatea de a nu aplica amenzi companiilor care încalcă reglementările stricte privind monitorizarea și reducerea emisiilor de metan, ce se vor implementa anul viitor. Această opțiune, cunoscută sub denumirea de „zero penalități”, ar putea fi valabilă pentru o perioadă cuprinsă între unu și trei ani, conform surselor citate de Politico.
Regulamentul european privind emisiile de metan reprezintă o măsură crucială a Uniunii Europene pentru combaterea poluării generate de sectorul combustibililor fosili. Acesta prevede sancțiuni severe pentru cumpărătorii și exportatorii de petrol, gaze și cărbune, care nu respectă standardele europene de monitorizare și limitare a emisiilor de metan sau un standard voluntar recunoscut de industrie.
În ciuda acestui cadru reglementar, companiile din sectorul petrolului și gazelor, alături de mai multe state membre și administrația Trump, susțin că noile cerințe vor fi greu de respectat și că acestea ar putea crea riscuri legate de aprovizionarea cu energie, dar și amenzi semnificative pentru nerespectarea regulamentelor.
Potențiala derogare de la regulamente ar face parte dintr-un pachet mai amplu de recomandări pe care Comisia Europeană intenționează să-l prezinte în luna iunie, înainte de o întâlnire a liderilor UE. Aceste recomandări sunt menite să ajute companiile să implementeze regulile într-un mod „pragmatic”, fără a compromite securitatea aprovizionării cu energie.
Anna-Kaisa Itkonen, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, a afirmat recent că instituția se asigură că noile reglementări nu vor afecta livrările de energie. Totuși, ea a respins ideea suspendării formale a aplicării regulamentului, o solicitare venită din partea companiilor petroliere și de gaze, declarând că Bruxelles-ul „nu intenționează să redeschidă sau să modifice regulamentul privind metanul”, deoarece o astfel de acțiune ar genera și mai multă incertitudine.
Organizațiile de mediu critică influența industriei combustibililor fosili și argumentează că respectarea reglementărilor privind emisiile de metan poate contribui, pe termen lung, la întărirea securității energetice. Metanul este un gaz cu efect de seră extrem de potent, considerat unul dintre principalii vinovați pentru încălzirea globală.
În contextul României, discuțiile de la Bruxelles au o importanță directă. România este atât un producător de gaze, prin companii precum Romgaz și OMV Petrom, cât și parte a pieței europene, care depinde de stabilitatea fluxurilor de energie. O aplicare mai flexibilă a regulilor ar putea diminua presiunea administrativă și financiară asupra companiilor în timpul tranziției, dar ar putea atrage critici din partea organizațiilor de mediu.
Unul dintre cele mai semnificative proiecte indirect afectate de noul cadru este Neptun Deep, un proiect de gaze din Marea Neagră dezvoltat de OMV Petrom, în calitate de operator, și Romgaz, fiecare având o participație de 50%. Proiectul implică investiții de până la 4 miliarde de euro, iar prima producție de gaze este estimată pentru anul 2027.
