Raluca Turcan a subliniat recent impactul pozitiv pe care aderarea României la Uniunea Europeană l-a avut asupra pieței muncii. Aceasta a declarat că, după integrarea în UE, țara noastră a înregistrat o dezvoltare rapidă a pieței muncii, ceea ce s-a tradus printr-o creștere semnificativă a câștigurilor salariale. Astfel, câștigul salarial mediu net a ajuns la peste 5.500 lei în anul 2026, față de aproximativ 866 lei în momentul aderării, pe 1 ianuarie 2007. De asemenea, România a fost martora uneia dintre cele mai rapide creșteri ale venitului real pe cap de locuitor. Aderarea la UE a deschis uși către mii de oportunități, atât pe plan intern, cât și în cadrul comunității europene, iar dezvoltarea internetului a contribuit la flexibilizarea pieței muncii, oferind perspective noi pentru angajați și angajatori, a subliniat Turcan într-un mesaj publicat pe Facebook.
Cu toate acestea, Turcan a evidențiat și provocările cu care se confruntă piața muncii din România. Printre acestea se numără productivitatea scăzută comparativ cu media europeană și nivelul ridicat al sărăciei în rândul angajaților. Aceasta a menționat că productivitatea muncii în România se situează semnificativ sub media Uniunii Europene, cu aproximativ 18-20 euro/oră, în timp ce la nivel european aceasta atinge 45–48 euro/oră. În plus, sărăcia în muncă rămâne o problemă serioasă, afectând aproximativ 14–15% dintre angajați, comparativ cu 9–10% în UE. Turcan a subliniat, de asemenea, că povara fiscală pe muncă este în continuare extrem de ridicată, angajații primind în mână doar 58–59% din salariul brut.
În încercarea de a aborda aceste probleme, Turcan a propus o serie de reforme, printre care se numără reducerea taxării muncii și flexibilizarea pieței. „Consider că formele noi de lucru pe care le-am propus sunt mai relevante ca niciodată”, a declarat ea. Printre propunerile sale se numără eliminarea supraimpozitării contractelor part-time, o măsură care, conform afirmațiilor sale, a dus la creșterea costurilor pentru angajatori și la dispariția a zeci de mii de astfel de contracte de pe piață. Alte două propuneri sunt contractul la cerere și contractul cu mai mulți angajatori, care sunt considerate instrumente moderne pentru o piață a muncii flexibilă. Contractul la cerere răspunde necesității de activități intermitente, în timp ce contractul cu mai mulți angajatori reduce birocrația și crește mobilitatea. Ambele propuneri au potențialul de a combate munca la negru și de a atrage în piața muncii categorii care necesită program flexibil, a concluzionat deputatul.


