Conform raportului Ministerului Finanțelor privind rezultatele din primul trimestru al anului 2026, deficitul bugetar a înregistrat o reducere semnificativă, ajungând la 21 miliarde lei, în scădere față de 43,6 miliarde lei în aceeași perioadă a anului anterior. Aceasta echivalează cu o diminuare de aproximativ 1,25% din PIB. În termeni de pondere în economie, deficitul a scăzut la 1,03% din PIB, comparativ cu 2,28% în martie 2025.
Veniturile bugetare au avut o evoluție pozitivă, crescând cu 12,3%, până la 158,76 miliarde lei. Această creștere se datorează în principal încasărilor din TVA, impozitul pe venit și taxele pe proprietate. În același timp, cheltuielile totale au înregistrat o scădere nominală de 2,8%, reflectând o gestionare mai strictă a resurselor publice.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat că România se află pe o „traiectorie de stabilizare”, subliniind însă că menținerea acestor progrese depinde de un mediu economic și politic stabil.
„Rezultatele din ultimele luni indică faptul că măsurile de corecție încep să aibă efecte, iar România se află pe o traiectorie de stabilizare. Am realizat progrese importante — reducerea deficitului, revenirea investițiilor și stabilizarea dezechilibrelor externe — însă aceste câștiguri sunt sensibile la evoluțiile interne. Este esențial să menținem un cadru stabil și predictibil pentru a consolida aceste rezultate și a evita riscurile asociate incertitudinii”, a declarat ministrul.
Pe plan extern, deficitul de cont curent a continuat să crească în 2025, însă într-un ritm mult mai redus (3,4%, comparativ cu 34,4% în 2024). Deficitul comercial a scăzut ușor cu 1,4%. Aceste evoluții sugerează începutul unui proces de reechilibrare, alimentat de temperarea consumului și de consolidarea fiscală.
Un aspect pozitiv este creșterea investițiilor străine directe, care au crescut cu peste 45% în 2025, ajungând la aproximativ 8,1 miliarde euro, după doi ani de scăderi consecutive. Această tendință optimistă a continuat și în primele luni din 2026.
În ceea ce privește investițiile publice, datele sugerează o modificare a structurii acestora. Finanțările din fonduri europene și din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au crescut cu aproximativ 12,7%, în timp ce investițiile din surse naționale au scăzut semnificativ, din cauza plăților excepționale efectuate în 2025 și a întârzierilor bugetare de la începutul anului.
În general, autoritățile estimează că modelul economic al României începe să se reorienteze de la consumul bazat pe deficit către investiții, producție și utilizarea fondurilor europene, o schimbare considerată crucială pentru o creștere sustenabilă.
Cu toate acestea, Ministerul Finanțelor subliniază că aceste progrese sunt sensibile la evoluțiile interne și externe, evidențiind importanța continuării reformelor și menținerii stabilității economice pentru a susține tendințele de echilibrare.
