Astăzi sărbătorim 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, un adevărat Maestru al artei moderne. Este momentul ideal să ne aducem omagiul, dar și să demontăm unele dintre miturile care îl înconjoară. În acest sens, este important să clarificăm câteva aspecte esențiale.
În primul rând, se afirmă adesea că Brâncuși a parcurs pe jos distanța de 2000 de kilometri până la Paris în anul 1904. Această poveste este, însă, departe de adevăr. Conform scriitorului și jurnalistului Dan Alexe, care a analizat această legendă pe rețeaua LinkedIn, Brâncuși nu a mers pe jos. De fapt, el a călătorit cu trenul pe majoritatea traseului.
Dan Alexe subliniază că Brâncuși a fost un maestru al imaginii și al auto-promovării. „E fals, desigur, Brâncuși a făcut mare parte din traseu cu trenul, dar asta arată cum știa el să creeze o legendă în jurul său. A început să se fotografieze îmbrăcat ca un pelerin, un preot sau un spălător de vase, înainte de a învăța să fotografieze singur, după câteva sfaturi primite de la Man Ray”, explică Alexe.
În plus, el aduce ca argument orarul trenurilor din 1904, menționând că „Orient Express avea cursă zilnică, făcea exact 24 de ore între Viena și Paris. Douăzeci și patru de ore, nu un an.” Aceasta contrazice ideea romantică a unui artist rătăcitor care depune un efort uriaș pentru a-și împlini visul.
Un alt punct important pe care Alexe îl discută este legat de noțiunea de sărăcie. El argumentează că, pentru un sărman, a merge pe jos timp de un an nu este un efort gratuit, ci, dimpotrivă, ar costa mult mai mult decât o călătorie cu trenul. „Ca să nu mai zic că pentru sărăntoc nici nu-i economic să meargă pe jos, căci o să-l coste nesfârșit mai mult. În loc să găsească de mâncare de vreo trei-patru ori în cele câteva zile cât ar pândi prin gări, un an pe jos înseamnă că artistul ar trebui să mănânce de 365 de ori”, adaugă el.
De asemenea, Alexe clarifică și o afirmație adesea atribuită lui Brâncuși: „V-am lăsat săraci și proști, vă găsesc și mai săraci, și mai proști!”. El susține că această frază este apocrifă și că Brâncuși nu a spus niciodată astfel de cuvinte. „Dar, ce să-i faci, e mai romantic să ți-l imaginezi desculț prin praf, gândindu-se cât de proști sunt cei rămași acasă”, conchide Alexe.
În concluzie, deși Brâncuși este o figură emblematică a artei românești și mondiale, este esențial să ne bazăm pe fapte și să nu ne lăsăm purtați de mituri. Așa cum ne amintește Dan Alexe, adevărul este întotdeauna mai bogat și mai complex decât simpla legendă.
