Kim Butterfield, soția lui Alexander Butterfield, împreună cu John Dean, consilierul lui Nixon la Casa Albă în timpul scandalului Watergate, au anunțat decesul acestuia pentru Associated Press.
Alexander Butterfield a fost asistent adjunct al președintelui Nixon și a jucat un rol crucial în instalarea unui sistem de înregistrare la Casa Albă, împreună cu Serviciul Secret, în 1971. Această inițiativă a venit cu mult înainte de celebrul jaf de la sediul național al Partidului Democrat din Washington. Nixon dorea aceste dispozitive pentru a putea rectifica eventualele erori din înregistrările discuțiilor și pentru a identifica informatorii, fără a se baza doar pe un secretar. Astfel, au fost amplasate mai multe microfoane în Biroul Oval și în alte zone frecventate de președinte, conform informațiilor oferite de CNN.
Pe parcursul scandalului Watergate, Butterfield a fost una dintre puținele persoane din Washington care cunoșteau existența acestui sistem de înregistrare. El a devenit o figură centrală în anchetă după ce John Dean a menționat o întâlnire cu Nixon în Biroul Oval, stârnind suspiciuni în rândul legislatorilor cu privire la posibilele înregistrări ale discuțiilor. Aceasta a dus la o nouă direcție de investigație pentru martorii următori. În iulie 1973, Butterfield a confirmat existența sistemului de înregistrare atunci când a fost întrebat direct, la mai mult de un an după spargerea de la sediul Democrat.
Confirmarea existenței înregistrărilor a generat instantaneu o dispută privind accesul la aceste dovezi, atât Comisia Senatului pentru Watergate, cât și procurorul special Archibald Cox solicitând înregistrările de la Casa Albă.
Cox a continuat să insiste asupra cererii sale, chiar și după ce Nixon a refuzat inițial să elibereze înregistrările. Această situație l-a determinat pe fostul președinte să caute pe cineva din Departamentul de Justiție care să-l concedieze, eveniment cunoscut sub numele de „Masacrul de sâmbătă seara”. Procurorul general Elliot Richardson și procurorul general adjunct William Ruckelshaus au demisionat în semn de protest, refuzând să execute ordinele lui Nixon.
În cele din urmă, înregistrările au fost eliberate, inclusiv celebra „smoking gun”, care a demonstrat implicarea lui Nixon în acoperirea ulterioară a spargerii. Aceste dovezi au dus, în final, la demisia președintelui. Înregistrările au fost făcute publice de către Arhivele Naționale în anul 2000.
Este important de menționat că Butterfield nu a fost niciodată acuzat în cadrul scandalului Watergate.
Într-un interviu acordat The Washington Post în 2012, Butterfield a exprimat: „Sincer, nu-mi place să fiu cunoscut ca omul care a dezvăluit existența înregistrărilor. Dă impresia că m-am dus în viteză la comisia Watergate și le-am spus cu entuziasm informațiile pe care Nixon le considera strict secrete. Nu a fost așa. Mă aflam într-o adevărată dilemă: doream foarte mult să respect dorințele lui Nixon și, în același timp, să fiu cooperant și sincer cu anchetatorii din Congres. Formularea întrebărilor lor însemna totul pentru mine. Și când Don Sanders, consilierul adjunct al minorității, a pus întrebarea de 64.000 de dolari, în mod clar și direct, am simțit că nu aveam de ales decât să răspund în același mod.”
De asemenea, Butterfield a fost subiectul unei cărți publicate în 2016 de jurnalistul Bob Woodward, intitulată „The Last of the President’s Men” (Ultimul dintre oamenii președintelui), care se bazează pe 46 de ore de interviuri cu Butterfield și pe mii de documente furnizate de acesta.
