Actul normativ a fost așteptat timp de 14 ani. Conform prevederilor inițiale ale reformei sistemului de pensii, legea de plată a pensiilor private trebuia să fie adoptată în 2011, la trei ani după înființarea fondurilor de pensii private în 2008.
Traseul legii a fost marcat de diverse provocări. Proiectul, care a fost atacat la Curtea Constituțională a României (CCR) de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) și de parlamentarii Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), a fost declarat constituțional, cu excepția unui alineat. Acesta se referă la un amendament propus de colegii senatori din Comisia de muncă, care ar fi permis excluderea bolnavilor de cancer de la norma de a încasa o tranșă unică de cel mult 30% din activ.
„Este un moment istoric, o etapă care vine să întregească reforma implementată din 2008 și care completează astfel arhitectura sistemului de pensii private din România. Astfel, la intrarea în vigoare a legii, vom avea un mecanism de plată validat și robust, care conferă participanților soliditate și predictibilitate pe termen lung. Și nu în ultimul rând, această lege, promulgată în esență în forma propusă de ASF, a fost evaluată și confirmată ca fiind pe deplin conformă cu standardele internaționale și cu bunele practici ale OCDE”, a declarat Dan Armeanu, vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) responsabil de piața pensiilor private, pentru Mediafax.
Proiectul a fost adoptat inițial pe 16 octombrie de Camera Deputaților, în calitate de for decizional. A fost elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și a fost pus pe traseul legislativ de Ministerul Muncii în luna august, în contextul în care această ultimă etapă a reformei sistemului de pensii face parte din demersurile pentru aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Termenul asumat oficial de statul român pentru intrarea în OCDE este sfârșitul anului 2026.
„Prin adoptarea de către Parlament a legii privind plata pensiilor private, în aplicarea deciziei CCR, suntem cu un pas mai aproape de aderarea la OCDE. În contextul procesului de aderare, legislația și politicile naționale au fost evaluate în raport cu standardele OCDE și cele mai bune practici într-o serie de domenii, inclusiv pensiile private. Iar adoptarea legii răspunde unei recomandări prioritare primite de la Organizație în cadrul procesului de evaluare”, a declarat recent Luca Niculescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE) și coordonator național pentru procesul de aderare a României la organizația internațională, pentru Mediafax.
Ce se schimbă? În prezent, având în vedere că legea privind plata pensiilor private a fost declarată constituțională de CCR, normele tranzitorii prevăd două opțiuni pentru încasarea fondurilor: participanții pot opta fie pentru o plată unică, integrală, pe loc, a sumei acumulate, fie pentru plăți lunare egale, eșalonate, pe o perioadă de cel mult 5 ani (maximum 60 de plăți lunare).
Sistemul pensiilor administrate privat a depășit, în noiembrie, după 17 ani de la lansare, pragul de 200 de miliarde de lei al activelor cumulate, echivalentul a aproximativ 40 de miliarde de euro și peste 11% din Produsul Intern Brut (PIB), conform unei analize realizate de Dan Armeanu, vicepreședintele ASF responsabil cu piața pensiilor private, transmisă Mediafax.
Legea promulgată prevede că, la cerere, contribuabilii pot primi maximum 30% din valoarea activului transferat către fondul de plată, o singură dată, sub formă de plată unică, acordată înainte de începerea plății pensiilor lunare, care pot fi împărțite pe o perioadă de cel puțin opt ani.
Plata se face până la rambursarea integrală a activului personal deținut de membrul unui fond de plată. În cazul decesului membrului înainte de rambursarea integrală a activului personal, valoarea neîncasată se plătește moștenitorilor, sub formă de plată unică.
Pensia poate fi încasată și sub forma unei pensii viagere, efectuată în tranșe lunare fixe, calculate actuarial, până la data decesului membrului, beneficiarului sau supraviețuitorului, după caz. Moștenitorii au dreptul să primească doar sumele cuvenite și neîncasate de către acesta pentru perioada anterioară decesului, restul activului, dacă mai există, rămânând la fondul de plată.
„Faptul că membrii fondurilor nu au acces la integralitatea fondurilor sub forma unei plăți unice integrale nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate privată, ci reprezintă o măsură ce contribuie la menținerea viabilității și stabilității sistemului de plăți, dar și la previzionarea unor venituri suficiente pentru participanți pe toată durata vieții”, subliniază decizia CCR.
Plata unică se poate efectua doar în cazurile în care cuantumul activului personal nu depășește echivalentul a 12 ori valoarea indemnizației sociale pentru pensionari stabilită pentru sistemul public de pensii. În prezent, valoarea indemnizației sociale pentru pensionari este de 1.281 lei, iar plafonul minim pentru o plată unică la cererea participantului este de 15.372 lei.
Curtea precizează, în urma criticilor primite, că nu există o deposedare de sumele acumulate; acestea rămân în proprietatea privată a participantului, fiind transformate, printr-un act de gestiune legală, în drepturi de creanță asupra furnizorului de pensii, care plătește lunar pensia cuvenită.
„Stabilirea unui cuantum al avansului din pensia facultativă și eșalonarea plății pensiei pe o perioadă de minimum 8 ani sunt măsuri proporționale cu scopul legitim urmărit, având în vedere speranța de viață din România și sustenabilitatea fondurilor de pensii private și facultative. Curtea constată, așadar, că nu se poate pune problema unei exproprieri”, se arată în decizia CCR.
Singura prevedere considerată neconstituțională, fiind o discriminare nejustificată pe criteriul tipului de boală, este cea de la art. 55 alin. (2), conform căreia doar bolnavii cu afecțiuni oncologice pot primi, la cerere, 100% din valoarea activului personal sub formă de plată unică, spre deosebire de toți ceilalți, chiar dacă se află în situații medicale comparabile sau chiar mai grave.
Legea va intra în vigoare la un an de la publicarea în Monitorul Oficial.
