Ministerul Economiei a propus scoaterea minei Cătălinu și a carierei Ungurelașu din zona Baia de Fier, județul Gorj, de pe lista celor închise. Aceasta măsură ar permite demararea unui proiect de exploatare a materiilor prime critice inițiat de Societatea Națională a Sării S.A. (SNS SALROM).
Proiectul, implementat de SALROM, companie de stat din portofoliul MEDAT, vizează extracția grafitului de calitate pentru baterii din arealul „Baia de Fier”. Acesta implică extracția și procesarea primară a șisturilor grafitoase, cu scopul de a produce grafit de calitate pentru baterii.
Proiectul face parte din cele trei inițiative românești incluse pe Lista proiectelor strategice adoptate de Comisia Europeană, în urma Apelului de proiecte lansat de Executivul comunitar pe 25 martie 2025. Acesta se încadrează în contextul Regulamentului UE al Parlamentului European și al Consiliului, care instituie un cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice.
Inițiativa presupune dezvoltarea infrastructurii necesare pentru extracție și instalarea de echipamente de procesare, care vor transforma materia primă brută în grafit de înaltă puritate. Acest grafit este esențial pentru producția de baterii, în special pentru vehicule electrice și sisteme de stocare a energiei.
„Se pune accent pe ranforsarea lanțurilor de aprovizionare ale UE, cu o localizare accentuată a acestora la nivel național pentru tehnologiile energetice curate, asigurându-se resursele necesare pentru utilizarea în bateriile pentru vehicule electrice și alte soluții de stocare a energiei. Aceasta poate asigura României o cotă de piață semnificativă ulterior reluării exploatării grafitului din zăcământul de la Baia de Fier”, conform documentului citat.
În arealul „Baia de Fier”, județul Gorj, există două perimetre miniere cu rezervă omologată pentru grafit, la Cătălinu și Ungurelașu. Aceste perimetre au fost aprobate pentru închidere definitivă și monitorizare a factorilor de mediu postînchidere prin Hotărârile de Guvern nr. 1008 din 2 august 2006 pentru perimetrul Cătălinu și nr. 644 din 20 iunie 2007 pentru perimetrul Ungurelașu.
SNS SALROM deține licența de concesiune pentru exploatarea de șisturi grafitoase nr. 634/1999 în perimetrul Ungurelașu – Polovragi, licență prelungită prin H.G. nr. 639/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 746 din 8 august 2025.
În cadrul demersului de prelungire a acestei licențe, compania SALROM a transmis către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon documentația care dovedește capacitatea tehnico-economică de dezvoltare a exploatării zăcământului.
„Neadoptarea prezentei hotărâri generează riscul pierderii de către compania națională promotoare a proiectului a oportunităților de finanțare a proiectelor strategice create de acest regulament și implicit a oportunității de relansare la nivel național a domeniului resurselor minerale neenergetice, sector economic de importanță critică în atingerea obiectivelor strategice economice și realizarea tranziției energetice către tehnologii verzi”, se arată în documentul citat.
Conform notei de fundamentare, în Europa există zăcăminte de grafit exploatate într-un număr restrâns de țări, cum ar fi Ucraina, Rusia, Cehia, Norvegia și Turcia, dar acestea sunt nesemnificative din punct de vedere cantitativ și calitativ.
„Dependența totală a UE de importuri în prezent poate asigura României o cotă de piață semnificativă ulterior reluării exploatării grafitului din zăcământul de la Baia de Fier. Acesta poate constitui materie primă pentru o gamă variată de produse specifice tehnologiilor avansate din industriile auto (baterii pentru vehicule electrice), electronică (producerea grafenei) și construcția de mașini”, se menționează în document.
În contextul actual al pieței și la nivelul prețului grafitului pur, de aproximativ 20.000 USD/tonă, reluarea activității în perimetrul Ungurelașu – Polovragi, în cadrul proiectului SALROM, cu o țintă de producție de 15.000 tone/an, poate genera venituri de aproximativ 300 de milioane de dolari anual pentru companie, contribuind semnificativ la bugetul de stat prin plata taxelor, redevențelor și dividendelor.
