„Principală problemă cu care ne confruntăm este criza de încredere. De exemplu, există o scădere a încrederii statelor membre în politica Uniunii Europene, în special în ceea ce privește ecologizarea agriculturii. De asemenea, încrederea în alocarea bugetului PAC post 2027 a scăzut semnificativ, de la 385 de miliarde de euro la aproximativ 293 de miliarde. Încrederea fermierilor în respectarea și împărțirea echitabilă a profitului pe lanțul de producție, precum și încrederea între procesatori și comercianți, sunt, de asemenea, afectate. În plus, fermierii nu au încredere în statul român”, a declarat Emil Florian Dumitru la Conferința Economedia & G4Food.
Oficialul a subliniat că lipsa de încredere împiedică inițiativele și afectează relațiile dintre fermieri, procesatori și comercianți.
„Ne dorim să respectăm toate reglementările ecologice, dar, în același timp, semnați acorduri de liber schimb care ne supun unei competiții neloiale cu produse din Europa și din țări terțe. Aceasta nu va face decât să slăbească și mai mult încrederea statelor membre în capacitatea Uniunii Europene de a gestiona politici credibile la nivel european”, a declarat reprezentantul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Dumitru a explicat că presiunile asupra fermierilor provin atât din legislația europeană, cât și din costurile și birocrația excesivă, lăsându-i neprotejați în fața concurenței externe. De asemenea, acesta a prezentat date care evidențiază dezechilibrele din agricultură:
„România are aproximativ 700.000 de agricultori care depun anual o cerere unică de plată pe suprafață. Dintre aceștia, doar 76.000 de fermieri sunt organizați fiscal pentru a produce în mod structurat pentru piață. (…) România are între 1 și 2 hectare de suprafețe declarate la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură, iar 212.000 de agricultori depun anual această cerere, ceea ce reprezintă aproximativ 30% din numărul total de agricultori, pentru o suprafață de 306.000 de hectare, adică puțin peste 3,2% din suprafața total declarată”, a explicat acesta.
Prețuri în scădere și măsuri diferite în alte state
Un exemplu relevant este sectorul laptelui:
„Procesatorii au anunțat fermierii că prețul pentru lapte va scădea de la 2,2-2,5 lei pe litru la 1,7-1,8 lei pe litru. Această scădere îi va face pe fermierii noștri necompetitivi, fiind nevoiți să vândă sub prețul de cost.”
În contrast, alte state oferă ajutoare directe: „Ungaria, cu un grad de autosuficiență de 120%, a anunțat că va acorda un sprijin de 200 de lei pe tona de lapte comercializat.”
Secretarul de stat a mai afirmat că intervenția statelor membre și reglementarea pieței sunt esențiale pentru protejarea fermierilor.
„Dacă vom avea încredere că România este al cincilea stat agricol din Europa, cu un potențial uriaș, resurse de apă pe care alte state nu le au și cu o necesitate de retehnologizare și regândire a integrării materiei prime, atunci putem discuta despre faptul că agricultura României poate deveni un furnizor de hrană la nivel regional și putem deveni actori relevanți pe piața mondială de export de produse agroalimentare”, a conchis oficialul.
