Fâșia Gaza, distrusă de bombardamentele israeliene, se confruntă acum cu o nouă problemă: invazia șobolanilor.
Atrași de mirosurile trupurilor în descompunere de sub moloz, șobolanii par să nu aibă frică de nimeni, inclusiv de oameni.
Un reportaj realizat de AlJazeera evidențiază lupta zilnică a locuitorilor împotriva rozătoarelor, unele având dimensiuni comparabile cu cele ale iepurilor.
Oamenii locuiesc în corturi improvizate și își țin copiii aproape, temându-se că șobolanii ar putea să-i muște în orice moment.
Samah, mamă a doi copii – unul de trei ani și celălalt de patru – își dedică majoritatea timpului curățeniei, în încercarea de a descuraja șobolanii, însă eforturile ei sunt în van.
Acum o săptămână, Mayaseen, fiica cea mică, s-a trezit în miezul nopții strigând „șobolanul, șobolanul!”.
Când Samah a luat-o în brațe, a observat sânge pe mâna ei.
„Tatăl ei a aprins o lanternă și am văzut un șobolan alergând prin cort. Era foarte mare, cât un iepure”, a relatat ea.
Reportajul AlJazeera subliniază atmosfera terifiantă generată de prezența acestor rozătoare, care, în anumite momente ale nopții, sunt atât de numeroase încât depășesc orice imaginație, oricât de sumbră ar fi aceasta.
„În fiecare seară, simt o teroare profundă pentru că șobolanii se răspândesc într-un mod îngrozitor”, a adăugat Samah, cu o voce obosită.
„Ieri noapte, m-am întors la cort și am găsit șobolani pe un deal… o scenă înfricoșătoare pe care nimeni nu o poate imagina.”
Autoritățile locale au declarat că nu dispun de resursele necesare pentru a interveni: lipsesc substanțele de deratizare, echipamentele sunt distruse, iar cantitățile mari de deșeuri creează un habitat ideal pentru rozătoare. Oamenii încearcă să se apere cu mături și bețe.
În condițiile în care lipsesc alimentele, apa, canalizarea este distrusă de război, iar igiena minimă este imposibil de menținut, frica de șobolani adaugă o nouă dimensiune provocărilor zilnice.
Soțul lui Samah revenise acasă într-o seară de la spital, unde își făcuse dializa. Adormise, obosit, dar s-a trezit speriat din cauza țipetelor soției sale: îl mușcase un șobolan.
Problema soțului, diabetic fiind, este că nu a simțit când un șobolan a mușcat efectiv din el. Samah l-a găsit într-o baltă de sânge, speriată.
Transportat de urgență la spital, a necesitat intervenție chirurgicală, iar starea lui rămâne precară.
În Gaza, oricare luptă dusă pare imposibil de câștigat de către locuitorii săi.
Într-o zi, Samah a reușit cu greu să obțină o cratiță cu mâncare pentru copii, dar a fost nevoită să o arunce după câteva minute, descoperind excremente de șobolan în ea.
Vara se apropie, iar odată cu ea, oamenii se tem de țânțari și alte insecte care ar putea să-i afecteze.
Șobolanii distrug totul: haine, genți, pereții corturilor în care locuiesc oamenii.
Medicii avertizează asupra unei crize sanitare în desfășurare: mușcături, infecții și boli transmise prin urina și excrementele șobolanilor afectează în special copiii și persoanele vulnerabile.
Basel, soțul lui Samah, a declarat reporterului AlJazeera că nu își dorește bani, ci doar un loc curat în care să poată trăi.
El se simte „epuizat mental. Cu adevărat epuizat.”
