Autoritățile din Berlin planifică noi restricții referitoare la accesul la cursurile de integrare, în contextul presiunilor bugetare, conform informațiilor publicate de Westdeutsche Allgemeine Zeitung.
Printre măsurile avute în vedere se numără reducerea nivelului de limbă germană necesar la finalizarea cursurilor, de la B1 la A2, pentru participanții cu rezultate mai slabe.
Specialiștii subliniază că o astfel de măsură ar putea influența negativ șansele migranților de a se angaja și de a se integra în societatea germană.
Aceste restricții ar afecta nu doar solicitanții de azil sau refugiați, ci și cetățenii Uniunii Europene, inclusiv români și bulgari, care locuiesc și muncesc în Germania.
În plus, autoritățile au impus deja, la începutul anului, limitări referitoare la înscrierea în aceste cursuri.
Critici severe din partea specialiștilor
Reprezentanții centrelor de educație pentru adulți din landul Renania de Nord-Westfalia își exprimă nemulțumirea față de planurile guvernului. Klaus Hebborn, președintele asociației regionale a acestor centre, avertizează că măsurile propuse ar putea slăbi un sistem care și-a demonstrat eficiența de-a lungul timpului.
„Guvernul federal slăbește masiv structurile de integrare dovedite”, a declarat acesta, subliniind că restricțiile contravin politicilor oficiale de atragere a forței de muncă străine.
Autoînvățare digitală și reducerea cursurilor
Documentele examinate la nivel federal conțin și alte propuneri controversate, precum introducerea unor perioade de autoînvățare digitală fără profesori, reducerea orelor pentru cursurile de alfabetizare și diminuarea rolului testului final „Viața în Germania”, care evaluează cunoștințele despre sistemul politic, valorile sociale și regulile fundamentale ale societății germane.
De asemenea, cursul de orientare civică, unde noii veniți învață despre drepturi, obligații și sistemul juridic, ar putea fi redus sau parțial înlocuit cu module online.
Măsuri motivate de lipsa fondurilor
Guvernul german justifică aceste modificări prin constrângeri bugetare, afirmând că finanțarea curentă a cursurilor de integrare nu poate fi menținută.
Criticii evidențiază un paradox: deși Germania se confruntă cu un deficit de forță de muncă și încearcă să atragă lucrători străini, reduce tocmai programele care îi ajută pe aceștia să se integreze și să acceseze piața muncii.
Pentru mulți români stabiliți în Germania, cursurile de integrare reprezintă un pas esențial pentru obținerea unui loc de muncă mai bine plătit și pentru adaptarea la viața din noua țară.
