Parlamentul European discută bugetul pe termen lung al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034
În cadrul unei sesiuni desfășurate marți, Parlamentul European se pregătește să adopte o poziție oficială referitoare la bugetul pe termen lung al Uniunii Europene. Votul va avea loc la prânz, iar acesta va stabili baza discuțiilor cu statele membre.
Propunerea de buget pe termen lung
Comisia pentru bugete a Parlamentului a avansat o propunere de 1,7 trilioane de euro pentru următorii șapte ani. Aceasta reprezintă o creștere nominală de 175,11 miliarde de euro comparativ cu cifra propusă de Comisie în iulie 2025.
Bugetul pe termen lung ar urma să fie echivalent cu 1,27% din Venitul Național Brut (VNB) al Uniunii Europene, excluzând rambursarea datoriei asociate fondului de redresare NextGenerationEU din limita stabilită de cadrul financiar multianual (CFM).
Deputații europeni consideră că această creștere de aproximativ 10% ar trebui să fie direcționată către programele esențiale ale Uniunii Europene, fără a aloca fonduri suplimentare pentru administrația centrală sau agențiile descentralizate.
Negocieri ulterioare și priorități financiare
Odată ce Parlamentul European își va adopta poziția, va putea iniția negocieri cu Consiliul Uniunii Europene pentru stabilirea regulamentului privind bugetul pentru perioada 2028-2034. Aceste discuții pot începe odată ce Consiliul va conveni asupra poziției sale comune, având în vedere că regulamentul bugetar necesită aprobarea Parlamentului.
Eurodeputații solicită o alocare separată pentru politici importante, inclusiv Politica Agricolă Comună, politica de coeziune și Fondul Social European. De asemenea, ei sugerează implicarea autorităților locale și regionale în planificarea acestor programe.
Parlamentul European susține și creșterea finanțării pentru domenii precum competitivitatea, apărarea, cercetarea, digitalizarea, infrastructura, sănătatea, educația și cultura. Programele vizate includ Fondul european pentru competitivitate, Orizont Europa, Mecanismul „Conectarea Europei” și Erasmus+.
Cu toate acestea, eurodeputații consideră că sumele alocate pentru politica externă sunt insuficiente, solicitând creșteri în domeniul extinderii, dezvoltării și ajutoarelor umanității, inclusiv pentru Ucraina.
Resurse proprii și venituri pentru buget
În ceea ce privește veniturile, eurodeputații propun introducerea unor noi „resurse proprii” pentru a susține bugetul și a rambursa datoria generată de NextGenerationEU. Aceste resurse ar putea aduce aproximativ 60 de miliarde de euro anual, iar statele membre sunt îndemnate să ajungă rapid la un acord.
Printre opțiunile propuse se numără taxe pe servicii digitale, jocuri de noroc online, emisii de carbon sau câștiguri din criptoactive. Suplimentările propuse includ creșteri pentru agricultură, fonduri de coeziune, Fondul Social European, cercetare, infrastructură, educație și acțiuni externe.
„Propunem un buget european care să fie atât suficient, cât și previzibil pentru beneficiari, remediind deficiențele propunerii inițiale a Comisiei. Printr-o creștere moderată de 10%, asigurăm resurse adecvate pentru noi priorități, precum apărarea și competitivitatea, menținând în același timp politicile-cheie, cum ar fi agricultura și coeziunea. Solicităm o finanțare consolidată și dedicată pentru agricultori și regiuni, respingând ferm orice încercare de a fuziona sau dilua aceste priorități esențiale. În același timp, datoria NextGenerationEU trebuie rambursată peste plafoanele bugetare, nu în detrimentul agricultorilor, al IMM-urilor, al cercetătorilor sau al studenților Erasmus”, a declarat eurodeputatul român, Siegfried Mureșan.
Urmărește newsrecorder.ro pentru cele mai importante știri ale zilei din România.
