Impactul instabilității politice asupra economiei românești
O analiză realizată de Confederația Patronală Concordia subliniază că instabilitatea de pe scena politică din România generează costuri suplimentare pentru economie, vizibile prin creșterea dobânzilor la care se împrumută statul, fluctuațiile cursului valutar și presiuni asupra ratelor creditelor.
Cresterea dobânzilor și cursul valutar
„România plătește deja o penalizare zilnică pentru instabilitatea și suprapunerea de crize pe care le parcurge. Dobânzile la care se împrumută statul au crescut brusc, cu aproape un punct procentual față de nivelul din februarie, de la 6,4%, la 7,31%. Dacă instabilitatea persistă, aceste creșteri se pot adânci și mai mult, ceea ce înseamnă costuri mai mari pentru companii și rate lunare mai ridicate pentru populație”, se menționează în comunicatul de presă al organizației.
Conform analizei, ratele la credite ar putea crește cu 7,5-10%, ceea ce va reduce veniturile disponibile ale cetățenilor și va afecta consumul. De asemenea, se estimează că euro ar putea ajunge la 5,20 lei, față de 5,09 lei, ceea ce va avea un impact rapid asupra inflației.
Pe termen mediu și lung, deteriorarea situației fiscale poate duce la pierderea ratingului de țară „investment grade” (rating care indică o calitate bună a obligațiunilor de stat). „Dacă această criză compromite reducerea deficitului bugetar, România riscă să piardă ratingul de țară investment grade. Ungaria a trecut prin acest scenariu și a plătit cu o creștere de 3 puncte procentuale a costurilor de finanțare”, se mai arată în analiza Concordia.
Scenariul ar putea genera cheltuieli suplimentare cu dobânzile de +4 miliarde lei în 2026, +12 miliarde în 2027, +22 miliarde în 2028, +30 miliarde în 2029 și +33 miliarde în 2030, adică peste 100 de miliarde de lei în cinci ani.
Riscuri pentru fondurile europene
În ceea ce privește fondurile europene, analiza subliniază riscuri semnificative legate de implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În scenariul optimist, România ar putea pierde cel puțin 30% din sumele aferente anului 2026, echivalentul a aproximativ 3,5 miliarde euro.
„În această situație, există două variante posibile. Dacă proiectele se opresc, creșterea economică scade cu 0,2-0,3 puncte procentuale, statul pierde 600-700 de milioane de euro din taxe nerealizate, iar deficitul bugetar ajunge la 6,43% din PIB, însoțit de șomaj mai mare și firme în faliment. Dacă, în schimb, statul acoperă diferența din bugetul propriu pentru a continua investițiile, deficitul urcă la 6,9% din PIB, un nivel greu de finanțat în contextul costurilor de împrumut în creștere”, se menționează în analiza Concordia.
În scenariul negativ, pierderile ar putea ajunge la 50%, respectiv circa 5,7 miliarde euro. „Fără compensare bugetară, creșterea economică scade cu 0,35-0,40 puncte procentuale, iar deficitul crește la 6,61% din PIB. Cu compensare din bani publici, deficitul depășește 7,2%, un nivel care pune în pericol direct ratingul de țară”, afirmă analiza.
În scenariul critic, pierderile ar putea fi de aproximativ 8 miliarde euro, majoritatea reformelor asumate prin PNRR fiind ratate. „Fără compensare, PIB-ul scade cu 0,6-0,7 puncte procentuale, iar deficitul urcă la 6,75%. Cu acoperire din fonduri naționale, deficitul ajunge la 7,8% din PIB, cu probabilitate ridicată de retrogradare la statutul de junk”, concluzionează analiza Concordia.
Reprezentanții organizației subliniază că efectele instabilității politice sunt resimțite atât de companii, cât și de cetățeni, apelând la decidenții politici să restabilească rapid încrederea investitorilor și predictibilitatea politicilor economice.
Urmărește newsrecorder.ro pentru analize economice și financiare pe înțelesul tuturor.
