„Imperativele anului 2025, special după ultimul rând de alegeri, au fost asigurarea unei stabilități politice și guvernamentale și nevoia urgentă de redresare financiară. Au fost niște măsuri dureroase, care au fost obligatoriu a fi luate într-un termen extrem de scurt, iar aceste măsuri, la nivel macroeconomic, au dat rezultatele așteptate. România a reușit să încheie anul 2025 cu o reducere consistentă a deficitului și cu o ușoară creștere economică”, a declarat Nicușor Dan, conform Gândul.
Cu toate acestea, nu este clar care a fost deficitul bugetar la finalul lui 2025. Datele publice disponibile indică un deficit bugetar, în primele 11 luni ale anului, de 6,3% din PIB, în scădere față de 7,15% din PIB, în aceeași perioadă din 2024.
Creșterea economică a României, conform datelor oficiale, a fost de aproximativ 1% în 2025. Acest avans se încadrează în marja de eroare, deși economiștii au început să discute despre o recesiune, iar analiștii mai pesimiști vorbesc chiar despre o criză economică de amploare care ar putea apărea, în special, în 2026.
O criză economică, conform manualului de economie, se referă la scăderea consumului concomitent cu creșterea șomajului. Cu alte cuvinte, oamenii își pierd locurile de muncă și nu mai au fonduri pentru a achiziționa bunuri și servicii. Această situație se manifestă deja în România, în ciuda creșterii economice anunțate de președinte.
De exemplu, în noiembrie 2024, rata șomajului în România (metodologia BIM, conform INS) era de 5,7%. În noiembrie 2025, șomajul a crescut la 6%. Deși nu este o creștere semnificativă, reprezintă cu siguranță o creștere și este un indicator al unei perioade de, cel puțin, răcire economică.
În plus, consumul în România a scăzut în noiembrie 2025, comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Datele de la Institutul Național de Statistică confirmă: cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul, considerată un barometru pentru consum, a scăzut cu aproape 5% în perioada menționată.
În ciuda acestor date îngrijorătoare, președintele vorbește despre succese în 2025 și despre o relansare economică viitoare.
„Reformele administrative și fiscale demarate anul trecut vor consolida statul, iar acest efort comun, al cetățenilor, sectorului privat și instituțiilor publice, trebuie valorificat prin politici publice care să stimuleze relansarea economică. Acesta este unul dintre obiectivele pentru 2026 și 2027. Știți la fel de bine ca și mine că doar o situație internă solidă, predictibilă și coerentă poate genera instrumente diplomatice eficiente, iar acest adevăr este cu atât mai relevant în contextul actual”, a adăugat președintele.
Economiștii au avertizat încă de la anunțarea măsurilor de austeritate că acestea vor încetini economia sau vor adânci o răcire deja existentă. De altfel, guvernul Bolojan se află într-o contradicție cu manualul de economie, care afirmă că, în perioade de creștere economică, este momentul implementării măsurilor de austeritate bugetară. În schimb, în vremurile de răcire a economiei, așa cum se întâmplă acum în România, guvernul ar trebui să investească în consumul privat și în proiecte publice pentru a atenua criza.
