Conform datelor statistice oficiale, se constată că, după o creștere record a puterii de cumpărare a pensiei medii în anul 2024, în ultimele trei luni a avut loc o scădere dramatică, fără precedent în ultimii 25 de ani, a puterii de cumpărare a pensiilor. Această evoluție îngrijorătoare afectează grav plasa de siguranță socială a României, lăsând aproximativ 500.000 de pensionari în sărăcie și amplificând riscurile de tensiuni politice și sociale.
Referitor la creșterea puterii de cumpărare în 2024, la sfârșitul anului 2023, 4.767.424 de pensionari, dintre care 649.049 aveau perioade lucrate în agricultură, așteptau cu anxietate măsuri menite să crească veniturile pentru a face față inflației ridicate și costului tot mai mare al vieții. Dintre aceștia, 1.059.221 de vârstnici (22% din total) trăiau cu pensii sub 1000 lei, iar 2.846.024 (60% din total) aveau pensii sub 2000 lei pe lună.
Indexarea pensiilor cu 13,8% începând cu 1 ianuarie 2024 (pe baza ratei inflației din 2022) a dus la o creștere a pensiei medii, de la 2010 lei în decembrie 2023 la 2289 lei în ianuarie 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 13,8%. De asemenea, începând din luna septembrie, peste 3,8 milioane de vârstnici (83% din numărul total) au beneficiat de recalcularea pensiilor, cu o creștere medie de 622 lei, conform declarațiilor oficiale.
Până în decembrie 2024, pensia medie a ajuns la 2803 lei, față de 2010 lei în aceeași lună a anului anterior, ceea ce înseamnă o creștere de 40%. Aceasta a fost cea mai mare creștere a puterii de cumpărare a pensiei medii din 2008 până în prezent. Dintr-un total de 4.703.349 de pensionari, doar 667.773 (14% din total, în scădere de la 22% în decembrie 2023) mai aveau pensii sub 1000 lei pe lună, iar 1.919.565 (41% din total, în scădere de la 60% în decembrie 2023) trăiau cu pensii sub 2000 lei pe lună.
Creșterea a dus la eliminarea din riscul de sărăcie și excluziune socială a 209.000 de vârstnici, conform datelor Eurostat. Astfel, în 2024, prin intermediul pachetelor de sprijin implementate, 739.000 de români au ieșit din starea de risc de sărăcie și excluziune socială.
În ceea ce privește scăderea record a puterii de cumpărare în a doua parte a anului 2025, pensiile au fost înghețate. Măsurile de austeritate adoptate în a doua jumătate a anului 2025, cum ar fi creșterea TVA-ului general și a celui redus, inclusiv pentru alimente și produse de bază, precum și majorarea accizelor și a contribuțiilor sociale, au determinat o explozie a inflației, care a sărit de la 5% în prima jumătate a anului la 10% în a doua jumătate.
Povara austerității, aplicată inechitabil asupra persoanelor cu venituri mici și medii, a afectat drastic pensionarii din România. Datele oficiale de la Casa Națională de Pensii Publice și Institutul Național de Statistică arată că, în ultimele luni, deprecierea puterii de cumpărare a pensiei medii a fost record, reprezentând cea mai severă scădere din ultimii 25 de ani.
Acesta fenomen nu poate decât să ducă la distrugerea plasei de siguranță socială din România, crescând sărăcia și severitatea deprivării materiale, în care vor cade peste 500.000 de pensionari, adăugându-se celor care se află deja în această situație vulnerabilă, totalizând peste 1 milion de pensionari.
Am discutat despre aceste aspecte. Una dintre lecțiile importante ale consolidării fiscal-bugetare de succes din ultimele două decenii în Uniunea Europeană este că aceasta trebuie să asigure echitatea socială prin distribuția corectă a poverii. „Nu mai poate fi pusă povara fiscal-bugetară exclusiv pe cei cu venituri mici și medii și pe companiile corecte, care își plătesc la timp taxele și impozitele. O consolidare fiscal-bugetară durabilă și acceptată public trebuie să includă justiția socială, adică distribuirea poverii ajustărilor într-un mod progresiv, protejând veniturile celor săraci și ale clasei mijlocii. Cei cu venituri mai mari ar trebui să contribuie proporțional mai mult, evitând supraîmpovărarea celor vulnerabili. Analizele FMI confirmă că, fără o grijă adecvată în design, consolidările tind să crească inegalitatea și să reducă ponderea veniturilor din muncă în economie, generând adversitate față de reforme. Trebuie protejate grupurile vulnerabile și plasa de siguranță socială. Impactul negativ al crizei trebuie amortizat social. Economiile bugetare trebuie realizate fără a demantela „plasa de siguranță”.
Prin plasarea asimetrică a poverii consolidării fiscal-bugetare asupra românilor cu venituri mici și asupra clasei de mijloc, se pune în pericol sustenabilitatea oricărui demers legat de finanțe publice sănătoase și o creștere economică incluzivă, conform modelului european la care am aderat în 2007.
Continuarea unei astfel de abordări ideologice, fără a ține cont de lecțiile oferite de consolidările fiscal-bugetare de succes din țările Uniunii Europene, nu constituie o soluție fezabilă. Creșterea riscurilor de incertitudine politică, pe lângă cele sociale, nu va aduce nimic benefic pentru viitorul României.
