Revin cu a doua analiză referitoare la riscul de tensiuni sociale semnificative în România.
În acest context, voi argumenta de ce iarna aceasta va aduce primele tensiuni sociale majore. Voi descrie simptomele timpurii ale colapsului social și voi explica de ce anul 2026 va fi mai grav din punct de vedere economic, social și politic. De asemenea, voi analiza cauzele principale ale absenței protestelor masive împotriva austerității în România, subliniind inerția comportamentală ca fiind principala cauză a lipsei tensiunilor sociale majore.
Este important să ne concentrăm asupra lecțiilor aduse de economia comportamentală și să emit un nou semnal de avertizare cu privire la consecințele negative pe care le va aduce momentul și perioada de după atingerea punctului maxim de tensiune socială.
Fac un apel la măsuri de politici publice care să refacă plasa de siguranță socială, pentru a preveni o situație prea târzie.
Iarna va aduce tensiuni sociale majore
În luna august, am publicat analiza De ce și când vor exploda tensiunile sociale în România? O analiză bazată pe indicatori de avertizare timpurie. Folosind argumente legate de dinamica măsurilor de austeritate anunțate și de distribuția inechitabilă a acestora, am estimat că România va experimenta tensiuni sociale mari în februarie-martie 2026. Îmi mențin această estimare.
Suntem la sfârșitul lunii decembrie. Atât trecutul recent, cât și anul 2026 nu au adus sau nu vor aduce tendințe pozitive. Economia României a înregistrat o scădere de 0,2% în trimestrul III față de trimestrul II. Managerii din industrie și construcții prevăd o scădere a producției în următoarele trei luni, alături de o reducere a numărului de angajați și o creștere a prețurilor. Inflația a atins 9,8% în luna noiembrie, aproape dublu față de nivelul din mai 2025 (5,5%). Datele Eurostat indică faptul că România are cea mai mare inflație din UE, dublă față de următoarea țară și de peste trei ori mai mult decât media UE. Deficitul bugetar țintit pentru acest an este de 8,4% din PIB pe metodologie cash, în comparație cu 8,7% din PIB cash în 2024.
Creșterea TVA s-a dovedit a fi un eșec. Conform studiilor BNR, această creștere s-a reflectat integral în prețuri, iar încasările reale din TVA au scăzut din cauza contracției consumului. Investițiile publice vor fi cu 20-25 de miliarde lei mai mici față de alocarea de 149 miliarde lei prevăzută pentru acest an. Amânarea implementării Planului de Relansare Economică propus de social-democrați va face ca anul 2026 să fie și mai problematic din punct de vedere economic.
Simptomele colapsului social se văd
În urma aplicării celei mai dure austerități din Uniunea Europeană, România se confruntă cu cea mai mare scădere a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani. Salariile și pensiile înghețate, dublarea inflației, precum și măsurile de austeritate afectează grav populația vulnerabilă și clasa de mijloc. Creșterea normei didactice pentru profesori și alte măsuri similare amplifică riscul de tensiuni sociale majore.
Semnele ruperii plasei de siguranță socială devin evidente. Peste un milion de români se vor confrunta cu riscul de sărăcie și excluziune socială, iar polarizarea economică se accentuează. Institutul Național de Statistică arată că luna octombrie a fost a patra lună consecutivă de scădere a puterii de cumpărare a salariilor. Ultima lună de creștere a fost iunie 2025, iar scăderile au continuat în lunile următoare. Înghețarea pensiilor în 2026 va elimina o parte din creșterea puterii de cumpărare din 2024.
Datele Eurostat arată că cele mai sărace 40% dintre gospodării suportă o povară mult mai mare de pe urma creșterii TVA comparativ cu cele mai bogate 40%. Un număr semnificativ de români au ales să își lichideze depozitele în bănci în primele luni de activitate ale actualului guvern. De asemenea, un număr mare de români au restanțe la ratele de credit, iar tot mai mulți apelează la case de amanet pentru a-și plăti facturile, ceea ce subliniază deteriorarea situației economice.
Anul 2026 va fi mai rău, atât din punct de vedere economic cât și social
Înghețarea salariilor și pensiilor pentru al doilea an consecutiv, pe fondul unei inflații de aproape 10%, amânarea creșterii salariului minim și creșterea impozitelor reprezintă factori care vor contribui la tensiuni sociale. Facturile ridicate la utilități și anunțata explozie a prețului gazelor naturale din aprilie 2026 vor amplifica aceste tensiuni.
De ce nu au explodat până acum tensiunile sociale în România?
Este important să ne întrebăm de ce românii nu au ieșit în stradă în număr mare, așa cum s-a întâmplat în alte țări. Cauzele pot fi istorice și culturale, incluzând experiențele traumatizante ale perioadei comuniste. Există și teorii economice care sugerează că românii pot suferi de biasul „lumii juste”, atribuind dificultățile personale greșelilor proprii și nu politicilor guvernamentale. Această resemnare și acceptare a situației ar putea explica lipsa de reacție față de austeritate.
Este evident că există semne de oboseală și exasperare acumulată în societate. Chiar dacă nimic nu pare să se întâmple în prezent, este probabil ca populația să respingă noile măsuri de austeritate, având în vedere că România a mai experimentat proteste masive în trecut după măsuri similare.
Impactul austerității va fi maxim în 2026, cu un prim val resimțit în primul trimestru al anului, urmat de o intensificare a tensiunilor sociale. Românii vor deveni tot mai conștienți de injustițiile sistemului și vor reacționa emoțional la situația economică precară.
Histereza / inerția comportamentală
Lipsa protestelor sociale majore în ultimele luni poate fi atribuită fenomenului de „histereză/inertie comportamentală”. Oamenii caută să-și păstreze nivelul de trai, iar măsurile de austeritate le afectează grav veniturile. Această situație va conduce la o criză socială și politică, amplificând incertitudinea economică.
Am subliniat necesitatea consolidării fiscale echitabile prin impozitarea progresivă și reducerea evaziunii fiscale, alături de un program de sprijin pentru cei în situații vulnerabile. Teoriile economiei comportamentale sugerează că populația va percepe pierderile ca fiind mult mai dureroase decât câștigurile, ceea ce poate genera o reacție puternică în fața austerității.
„Punctul de rupere social” se va manifesta cu consecințe economice, sociale și politice semnificative. Rezervele financiare sunt pe cale de a se epuiza, iar accesul la credit devine tot mai dificil. Este imperativ să se acționeze rapid cu politici publice echitabile pentru a evita o situație critică.
