Au trecut 170 de ani de la abolirea sclaviei rromilor în Principatele Române, iar asociația „Vocea Rromilor”, cu sediul la Paris, organizează evenimente care depășesc simpla comemorare.
Organizația subliniază, susținută de manualele de istorie, că este cunoscut foarte puțin despre sclavia rromilor, un fenomen care a durat mai mult de 500 de ani și despre care se discută rar.
Rromii nu au beneficiat de politici reparatorii
O minoritate adesea ignorată de istorie, rromii au fost constant marginalizați în ceea ce privește politicile de incluziune, recunoaștere sau responsabilizare instituțională.
Pentru această comunitate, politicile reparatorii din Europa au fost inexistente.
O uitare profund nedreaptă.
Ocazia importantă de a marca 170 de ani de la abolirea sclaviei rromilor în Principatele Române reprezintă un moment potrivit pentru a stimula o conștientizare necesară, mai ales într-o Europă care promovează incluziunea.
Pe 20 februarie, la Institutul Național al Limbilor și Civilizațiilor Orientale din Paris, asociația „Vocea Rromilor” va organiza un eveniment care va combina dimensiunea comemorativă cu o abordare revendicativă, având ca scop responsabilizarea instituțională și necesitatea unor politici reparatorii.
Eliberarea juridică nu a pus capăt dependenței economice
„Abolirea juridică din 1856 a eliberat corpurile, însă nu a fost însoțită de politici capabile să elimine în mod durabil efectele sclaviei.
Evenimentul se aliniază Proclamației Revoluției de la 1848, care la punctul 14 menționa că emanciparea rromilor este parte a proiectului moral și politic al națiunii moderne — o ambiție neîmplinită”, precizează comunicatul Asociației „Vocea Rromilor”.
Cel mai important moment al evenimentului va fi citirea „Proclamației Rromilor de la Paris – 20 februarie 2026”.
Proclamația cuprinde 22 de puncte care propun măsuri pentru recunoașterea istorică și reparație.
Printre propuneri se numără:
- recunoașterea oficială a sclaviei rromilor ca crimă împotriva umanității
- adoptarea unei declarații solemne de către Parlamentul României
- crearea unui memorial național dedicat sclaviei rromilor
- digitalizarea arhivelor și acces public la documente
- includerea acestei istorii în programele școlare
- înființarea unui institut național de cercetare
- constituirea unui fond național pentru reparații și dezvoltare
- politici pentru acces egal la educație, sănătate și locuire
- un program diplomatic internațional pentru recunoașterea acestei istorii
Asociația „Vocea Rromilor” afirmă că eliberarea rromilor din sclavie nu a fost un act suficient pentru a elimina efectele sociale și economice ale sclaviei.
Rromii eliberați și proprietarii – despăgubiți
Deși au fost eliberați fizic, ironic, foștii proprietari au fost despăgubiți de guvern, ceea ce demonstrează că mentalitatea nu se schimbă printr-un simplu act.
În timp ce foștii proprietari primeau între 8 și 10 galbeni pentru un rob eliberat, rromii nu au primit nimic și au rămas dependenți economic, marginalizarea lor socială continuând.
Integrarea lor reală nu s-a finalizat nici în prezent, iar eliberarea juridică pare mai degrabă o formalitate decât un angajament profund uman.
Petiție internațională pentru recunoașterea sclaviei rromilor
Eliberarea rromilor a fost considerată o reformă socială majoră, însă implicațiile asupra indivizilor au fost trecute cu vederea.
Astfel, evenimentul organizat de Asociația „Vocea Rromilor” devine esențial, având ca scop transformarea unei memorii mult timp marginalizate într-o problemă publică europeană, bazată pe recunoaștere, responsabilitate și reparație.
Este vorba despre trecerea de la egalitatea juridică la egalitatea reală, într-o Europă care dispune de toate instrumentele necesare pentru a realiza acest lucru.
Apel la semnare
Cu acest prilej, va fi lansată o petiție internațională pentru susținerea recunoașterii oficiale a sclaviei rromilor și implementarea măsurilor stipulate în Proclamație.
Asociația „Vocea Rromilor” face un apel către:
- instituții
- mediul academic
- organizațiile societății civile
- cetățenii europeni
Să semneze și să distribuie această petiție, astfel încât această istorie să fie integrată în politicile publice de memorie, educație și justiție.
Petiția poate fi semnată scanând codul QR de mai jos:
